Video Drumul Regelui, noua șosea din Munții Zarandului. De la bârlogul haiducilor lui Față Neagră la casa lui Arsenie Boca și Vața Băi

O nouă șosea montană a intrat în șantier în vestul României. „Drumul Regelui”, numit astfel datorită unei legende care îl leagă de familia regală a României, este construit cu fonduri europene în județele Arad și Hunedoara, legate prin Munții Zarandului.

Drumul Regelui din Munții Zarandului este în șantier. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Peste 42 de milioane de euro sunt investite pentru construcția unei șosele montane de 17 kilometri, care va lega, prin Munții Zarandului, Valea Mureșului de Valea Crișului. Lucrările sunt finanțate cu fonduri europene și au fost împărțite în două tronsoane, având termen de realizare anul 2027.

Kilometri de ziduri de sprijin

Primul segment al „Drumului Regelui” (DJ 707), de circa patru kilometri, urcă în serpentine din comuna arădeană Petriș până la „Cota Zero”, în Munții Săvârșinului, la circa 700 de metri altitudine, loc aflat la limita județelor Arad și Hunedoara. Lucrările pe acest sector au început în 2025, iar în prezent constructorii ridică zidurile de sprijin din beton, menite să prevină alunecările de teren. Terasamentul drumului a fost săpat în munte, iar fostul drum forestier pe care se suprapunea a fost lărgit la două benzi de circulație.

Locul a fost numit „Cota Zero” pentru a marca hotarul dintre județe și începutul unor trasee de drumeție spre crestele Munților Zarandului, care se înalță până la maximum 900 de metri și sunt, în general, acoperite cu păduri. Al doilea tronson al „Drumului Regelui” coboară de aici în serpentine, prin pădurile de pe valea Băișorului și a râului Vața, pe un traseu de 13 kilometri până în stațiunea Vața de Sus.

Lucrările la acest segment au început în primăvara acestui an și sunt la stadiul realizării terasamentelor și al zidurilor de sprijin. Noul drum trece prin satul Căzănești, locul nașterii duhovnicului Arsenie Boca, și continuă spre stațiunea Vața Băi.

„Lucrările de pe tronsonul aflat în județul Hunedoara vizează refacerea structurii rutiere pe cei 13 kilometri, amenajarea a 16 intersecții cu drumuri laterale, realizarea sistemelor de scurgere a apelor pluviale, reparații la cele patru poduri, construirea a 23 de ziduri de protecție și amenajarea a 29 de accese la proprietăți”, arată Consiliul Județean Hunedoara.

Drumul Regelui din Munții Zarandului

Noua șosea din Munții Zarandului a primit numele „Drumul Regelui”, datorită legendei că vechiul său traseu forestier ar fi fost folosit, în perioada interbelică, de familia regală a României pentru a se deplasa de la Castelul din Săvârșin, aflat pe Valea Mureșului, în vecinătatea comunei Petriș, la stațiunea termală Vața de Sus.

Localnicii își amintesc însă că acest drum, deși pietruit în trecut, a fost dintotdeauna anevoios, fiind folosit de săteni pentru a ajunge la exploatările forestiere din munți sau la minele din zonă.

„În afara TAF-urilor, nu cred că vreo mașină putea urca pe acest traseu, nici măcar vreuna a familiei regale”, spune un localnic din Obârșia.

→

Imaginea 1/16: Drumul din Munții Zarandului Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (16) jpg

Unii localnici din satele aflate de o parte și de cealaltă a crestelor Zarandului, în Hunedoara și Arad, spun că noua șosea le va folosi mai puțin, deoarece cătunele din munți au rămas pustii, iar pajiștile pe care bunicii lor își păstoreau animalele s-au împădurit. Nici vechile mine din Munții Zarandului nu mai există de cel puțin două decenii.

Stațiunea cu ape termale din Munții Zarandului

În schimb, drumul este privit ca un traseu turistic spre stațiunea Vața Băi din Munții Zarandului, cunoscută de secole pentru izvoarele sale termale.

Apele bogate în calciu, sulf, sodiu și magneziu, cu temperatura de 36–37 de grade Celsius, au devenit faimoase pentru calitățile lor terapeutice în secolul al XIX-lea. Atunci, o mică stațiune a fost înființată aici, iar publicațiile din Imperiul Austro-Ungar și din România prezentau adesea binefacerile aduse de apele de la Vața.

Stațiunea Vața Băi este cunoscută din secolul al XIX-lea. Foto: Vața Băi

La începutul secolului al XX-lea, băile de la Vața erau vizitate frecvent de regele Carol al II-lea. În anii ’70, regimul comunist a extins stațiunea, transformând-o într-un loc de tratament pentru turiștii cu afecțiuni ale sistemului locomotor și ale sistemului nervos periferic.

„De când sunt aici, am văzut venind oameni în baston și plecând vioi, ca niște sportivi”, relata fostul medic balneolog al stațiunii, Marilena Suciu.

După 1990, complexul balnear a ajuns în patrimoniul Romtelecom, dar a fost închis în 2010. Timp de mai mulți ani, localnicilor le-a rămas doar „scăldătoarea porcilor”, un mic lac din spatele complexului, alimentat printr-o conductă cu apă termală.

„A fost numită astfel pentru că aici o scroafă slăbănoagă a fost lăsată să moară lângă izvoare, dar peste câteva zile s-a întors sănătoasă în ograda stăpânului ei”, își amintea un localnic.

De câțiva ani, complexul de la Vața de Jos a fost achiziționat de investitori privați și restaurat. Stațiunea Vața de Jos a fost redeschisă în anul 2022 și transformată într-una dintre atracțiile turistice ale zonei.

Drumul pelerinilor lui Arsenie Boca

În satul Căzănești, din comuna Vața de Jos, traversat și el de „Drumul Regelui”, s-a născut și a copilărit Arsenie Boca (1910–1989), una dintre marile personalități religioase ale României.

Vatra casei părintești a călugărului, aflată pe Dealul Bujoara, la marginea satului Căzănești, a devenit un loc de pelerinaj pentru numeroși români, deși locuința în care s-ar fi născut Arsenie Boca nu mai există. Dealul, numit de localnici și „Dealul Fericirii”, găzduiește un schit ridicat în urmă cu aproape un deceniu, îngrijit de două maici. Ultimii doi kilometri ai drumului spre el sunt marcați de troițe și icoane, iar la poalele dealului se află vechea biserică de lemn din Căzănești.

→

Imaginea 1/28: Locul natal al lui Arsenie Boca Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg

În apropiere de Vața de Jos se află municipiul Brad, fost centru minier care găzduiește singurul muzeu al aurului din Europa, iar Munții Apuseni atrag prin numeroasele monumente ale naturii și prin satele arhaice ale moților. Tot în apropiere de Vața Băi, călătorii găsesc Țebea și Baia de Criș, locuri istorice care păstrează amintirea lui Avram Iancu și a lui Horea, Cloșca și Crișan.

Aici se ascundeau haiducii lui Față Neagră

În Arad, „Drumul Regelui” va coborî spre Valea Mureșului, în apropiere de Castelul familiei regale de la Săvârșin și de Zam, locul faimosului castel al lui László (Vasile) Nopcsa (1794–1884), baron și fost comite suprem al Hunedoarei. Contele a intrat în legendă ca „Față Neagră”, personaj asociat cu o bandă de haiduci care ar fi jefuit, în secolul al XIX-lea, diligențele și transporturile de aur de pe drumul mare al Văii Mureșului, între Banat și Transilvania.

Vasile Nopcsa, intr-un portret de epocă. Foto: Daniel Guță

Supranumele i-a fost atribuit după ce scriitorul Mór Jókai l-a transformat într-un personaj de roman, prezentat ca un baron care își ascundea chipul sub o mască neagră atunci când ieșea la jaf.

Legenda lui „Față Neagră” a fost inspirată de numeroasele povestiri despre cetele de haiduci care se ascundeau în Munții Zarandului. Acestea atacau adesea transporturile de aur din Apuseni sau ieșeau în calea poștalioanelor, Zam fiind o „vamă” între cele două regiuni istorice.

„Întreg Zarandul era cutreierat în veacurile XVII și XVIII de cete de haiduci, de «lotrii», cum îi numesc documentele pe țăranii români ce luau calea codrului, exasperați de asupriri, și atacau cuiburile nobililor. Mișcarea «lotrilor» din Zarand a avut o atât de mare amploare, încât nu de puține ori s-au mobilizat armate. S-a ajuns chiar să se închidă granițele comitatului și să se ceară pașapoarte pentru trecere. Și nu-i de mirare că s-a ajuns la asemenea soluții”, informa revista România Pitorească, în 1973, citând surse istorice.

Unele bande de haiduci au sprijinit, potrivit istoricilor, cetele de iobagi conduși de Horea, Cloșca și Crișan în timpul Răscoalei din 1784–1785. Începând din secolul al XIX-lea, Munții Zarandului au devenit locuri mai primitoare pentru călători, datorită importanței crescute a localităților miniere din împrejurimi, dar și a stațiunii balneare Vața de Jos.

Totuși, în ultimele decenii, depopularea a adus în pragul dispariției numeroase sate din Munții Zarandului.