Case istorice şi conace româneşti unde ne putem relaxa ca boierii de odinioară: unde mergem şi cât ne costă să stăm în locuri de legendă
0
Agroturismul românesc înseamnă şi case istorice sau conace boiereşti, cu o tradiţie aparte şi cu un design special. Cu o poveste interesantă şi preţuri pe măsură, acest gen de locaţii este foarte apreciat în străinătate, iar la noi încep să apară tot mai mulţi turişti atraşi de farmecul vechilor case româneşti introduse în circuitul turistic, dar şi de obiceiurile locului. Iată câteva dintre locaţiile de basm unde puteţi face o călătorie în timp.
Deşi cu o tradiţie nu foarte îndelungată în România, respectiv începând cu anii ‘70-’80, turismul rural a luat amploare în rândul oamenilor care vor să îşi petreacă vacanţa sau weekend-ul în destinaţii autohtone liniştite, în care pot redescoperi arta populară, folclorul şi tradiţiile strămoşeşti, peisajele variate şi pitoreşti şi chiar identitatea naţională.
Deşi România este o ţară agricolă, unde spaţiul rural s-a aflat întotdeauna la el acasă, turismul rural s-a derulat în ţara noastră până în a doua jumătate a secolului al XX-lea doar în mod spontan, potrivit datelor statistice.
Odată cu începutul anilor ’70 însă, când omenii începuseră deja de un deceniu să fie tot mai preocupaţi de ţinta vacanţelor lor, turismul devenind una dintre cele mai importante activităţi economice din lume, lucrurile s-au schimbat. În respectiva perioadă, în ţara noastră, au fost declarate, experimental, sate de interes turistic – denumite “sate turistice” -, mai multe localităţi printre care Leteşti (Argeş), Fundata (Braşov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Sfântu Gheorghe (Tulcea) sau Bogdan Vodă (Maramureş). Ulterior, numărul acestora a crescut, iar formele de agroturism s-au răspândit chiar şi în sate, comune sau în zone mai puţin sau deloc cunoscute ori consacrate pentru aceste scopuri.
Cel mai important aspect de care trebuie să ţinem cont atunci când alegem o astfel de locaţie
Beneficiile turiştilor care aleg să se cazeze într-un astfel de aşezământ sunt multiple. De la satisfacerea curiozităţii şi a dorinţei de petrecere a vacanţelor în alte condiţii de viaţă şi civilizaţie decât cele obişnuite, până la materializarea interesului pentru noi destinaţii, fragmentarea vacanţei în 3-4 minivacanţe (4-5 zile: mare, munte, staţiune localitate balneară, sat turistic tradiţional) sau satisfacerea dorinţei de culturalizare.
Potrivit lui Rǎzvan Pascu, Consultant în Marketing Turistic în cadrul Travel Communication România şi al Asociaţiei Travel Focus, factorii pe care trebuie să îi avem în vedere atunci cand decidem să petrecem o vacanţă sau un weekend într-o locaţie de tipul conacelor sau a caselor istorice, sunt: tipul de casă istorică sau de conac boieresc în care vrem să ne facem vacanţa şi cât de mult ţinem la experienţă versus confort.
“Conacele şi casele istorice reprezintă un tip de cazare mai specială. Cele mai multe astfel de locuri au fost renovate la cele mai înalte standarde de confort, dar trebuie să ţinem cont de faptul că sunt totuşi monumente istorice şi în recondiţionarea lor s-a ţinut cont de o serie de constrângeri care să asigure păstrarea imobilelor cât mai aproape de starea lor originală. Cazarea în case istorice şi conace boiereşti se adresează mai degrabă turiştilor atraşi de istoria locurilor, care îşi doresc o experienţă deosebită şi nu neapărat camere de 20-30 mp, mâncare all inclusive şi spa de ultimă generaţie. Este perfectă pentru cei care caută autenticul, tradiţionalul, care apreciază elementele de design şi de arhitectură şi mai puţin uniformitatea marilor lanţuri hoteliere”, precizează Pascu.
Acesta spune că a stat în conace săseşti din Transilvania în care nu avea semnal TV sau WiFi, în care nu avea apă caldă şi, în egală măsură a stat în conace în care s-au investit sute de mii sau milioane de euro pentru recondiţionare şi pentru a rivaliza la nivel de facilităţi cu toate marile hoteluri, atat în România, cât şi în străinătate, dar că există o regulă de care trebuie să ţinem cont pentru a avea parte de o experienţă de neuitat.
Principalul lucru de care trebuie să ţineţi cont este în ce tip de casă istorică sau de conac boieresc vreţi să vă faceţi vacanţa şi cât de mult ţineţi la experienţă versus confort. Eu aleg întotdeauna experienţa. Ştiu şi conace din România, cum este Conacul lui Maldăr de la Măldăreşti sau Castelul Daniel din Tălişoara unde, cu investiţii masive şi eforturi din partea proprietarilor s-a reuşit redarea proprietăţilor circuitului turistic la standarde de confort impecabile. În Marea Britanie, Franţa şi alte ţări vest-europene se pot închiria castele şi conace chiar şi pe Airbnb, acesta fiind un tip de turism foarte dezvoltat. Chiar şi în Canada am stat la o pensiune amenajată într-o casă victoriană superbă” spune acesta.
Conacul Domnesc de la Şcheia, judeţul Suceava. Foto: conaculdomnesc.ro
Punctele forte ale caselor istorice
Întrebat despre ce anume atrage la acest tip de destinaţii turistice, Răzvan Pascu cataloghează locaţiile de acest gen ca fiind autentice, adăgând că ele reprezintă o experienţă în sine. Acesta este de părere că persoanele care caută la o vacanţă mai mult decât odihnă şi bucate tradiţionale, care îşi doresc să cunoască mai multe despre istoria locului, despre obiceiuri şi oameni, au parte de ele din plin într-o casă istorică.
“Locul de cazare ar trebui să fie parte din ceea ce ne dorim să experimentăm la o vacanţă ca să fie special. Aşa cum ne programăm fiecare moment de vacanţă, ar fi frumos să dedicăm puţin timp şi identificării celor mai frumoase locuri de cazare. Cunosc persoane care aleg destinaţia de vacanţă în funcţie de locul de cazare, şi acest lucru mi se pare fantastic. Un altul, foarte important, pe care vreau să îl aduc în atenţie este că, cel puţin în România, conacele şi castelele restaurate nu sunt un business în sine, investiţiile fiind foarte mari şi de multe ori aproape nerecuperate. Prin urmare, secretul celor care deja există este că au fost repuse în circuitul turistic de către oameni pasionaţi de frumos, dedicaţi, oameni cu gust şi cu simţ artistic, care de multe ori au făcut afaceri şi bani în alte domenii şi s-au reorientat apoi către turism. Totul din pasiune, şi aceasta este ceea ce mi se pare extraordinar. Pentru că turismul trebuie să fie făcut din pasiune şi nu din goana după bani”, punctează consultantul în turism.
Preţuri de cazare. Cine se cazează într-un conac boieresc
Preţurile de cazare în casele istorice variază în general în funcţie de investiţiile făcute. În casele istorice renovate în care s-a investit foarte puţin ne putem caza la preţuri similare hotelurilor de 3 stele sau a pensiunilor, respectiv 150-200 de lei pe noapte pentru o cameră dublă. Însă acestea reprezintă cazuri izolate, cele mai multe fiind spaţii în care s-a investit foarte mult, care au fost renovate la cele mai înalte standarde de confort, motiv pentru care pot fi încadrate la categoria 4 stele sau 4 stele plus, spune Pascu. Pentru acestea din urmă, potrivit consultantului, preţul se apropie chiar şi de 450-550 de lei camera pe noapte.
Profilul turistului care se cazează într-o casă istorică sau într-un conac boieresc este, potrivit lui Pascu, următorul:
- îşi doreşte experienţe autentice mai degrabă decât uniformitatea hotelurilor tradiţionale
- are între 30 şi 45 de ani
- călătoreşte în cuplu sau cu copii
- călătoreşte peste medie
- are venituri peste medie sau mari
- are studii superioare
- lucrează în multinaţionale sau este antreprenor
Idei de vacanţă pitorească în conace boiereşti restaurate
Conacul lui Maldăr, pe un domeniu situat lângă Horezu, la poalele Măgurei Slătioara din Măldăreşti, judeţul Vâlcea, pe lângă faptul că poate reprezenta o destinaţie de vacanţă pitorească, are şi farmecul boieresc al Olteniei de altădată. Cu o istorie aparte, fiecare din cele 15 camere ale conacului îşi are povestea sa şi au un design interior specific şi special, bazat preponderent pe motive tradiţionale. Conacul poartă numele căpitanului lui Mihai Viteazu, Tudor Maldăr, despre care legenda spune că a fost capturat de tătari. Maldăr a câştigat inima fiicei hanului şi a fost eliberat, stabilindu-se împreună cu tătăroaica într-o altă culă din Măldăreşti, cunoscută drept Cula Greceanu. O cameră dublă este 70 euro pe noapte, cu mic dejun inclus.
Foto: conaculmaldar.ro
“Am deschis conacul în primăvara anului 2012 şi volumul cazărilor a crescut de la an la an pe toate categoriile de cazări (cazări de weekend, cazări de vacanţe şi cazări de o noapte). Astfel în weekend-uri am avut un grad de ocupare de 85%, iar restul de 15% reprezintă cazări de vacanţă, evenimente şi cazări de trafic (o singură noapte),” declară Daniel Vasilescu, proprietarul conacului. De asemenea, potrivit acestuia, perioadele de vârf sunt vara şi sărbătorile tradiţionale (Paşte, Crăciun, Revelion), iar 10% din turiştii care vizitează conacul sunt străini.
„Acest tip de turism este foarte apreciat în străinătate. Italia, Franţa şi Austria, chiar şi Ungaria, sunt ţări în care acest tip de turism este bine reprezentat. Locaţiile au personalitate, sunt în general clădiri istorice care impresionează şi dau posibilitatea turiştilor să trăiască anumite experienţe,” explică Vasilescu. Acesta mai spune şi că turiştii sunt atraşi de astfel de locaţii pentru a vedea felul în care erau locuinţele odată, dar şi pentru experienţele culinare, la acestea adăugându-se şi faptul că majoritatea acestor conace sunt amplasate în zone geografice deosebite şi sunt ferite de zonele aglomerate, adică de zonele de turism de masă.
Românii sunt interesaţi de astfel de locaţii. Turismul rural sau agroturismul asta înseamnă: reîntoarcerea la casele şi conacele vechi româneşti, care au o arhitectură specifică, la tradiţiile culinare şi populare ale fiecărei zone în parte, la regăsirea valorilor morale şi spirituale specifice satului românesc.Turistul român s-a educat în ultimii ani şi caută aceste valori, declară proprietarul Conacului lui Maldăr.
Domeniul Zabola din Covasna are o istorie la fel de foarte interesantă. Domeniul, care în prezent poate face obiectul unei vacanţe de neuitat, pune la dispoziţie una dintre clădirile anexe, recondiţionată şi transformată într-un mic hotel cu şase camere – The Machine House. Un conac în toată regula, cu o arhitectură aparte, împrejmuit de 34 de hectare de pădure, în satul Zăbala. Descendenţii familiei maghiare Mikes, una dintre cele mai vechi familii maghiare din Transilvania, au redat farmecul de odinioară conacului înconjurat de linişte. Gregor şi Alexander Roy Chowdhury de Ulpur deţin în prezent domeniul Zabola, propietate confiscată de stat în timpul comunismului.
The Machine House, domeniul Zabola. Foto: zabola.com
Cazare la castel, în Secuime
O altă destinaţie turistică pe harta agroturismului românesc este Castelul Daniel, pentru care trebuie să ajungem în Secuime, în judeţul Covasna, la Tălişoara, unde camerele se pot rezerva cu preţuri cuprinse între 80 şi 110 euro. Acolo, familia Racz a recondiţionat un vechi conac ce datează din secolul al XVII-lea, de când Daniel Mihaly, căpitan adjunct al ţinutului Trei Scaune, apropiat al principelui Gabor Bethlen, a început construcţia sa. Potrivit consultantului în turism Răzvan Pascu, în timp, clădirea a trecut prin mai multe modificări şi adăugiri, precum picturile murale ale castelului, atât în interior cât şi la exterior, picturi ce înfăţişează diferite scene din lumea politică a perioadei respective. Una dintre cele mai importante scene pictate se află în ultima cameră, camera numărul 8, prezentând plata birului către căpetenia Otomană, la Constantinopol.
Castelul a servit, în anii comunismului, drept spaţii de birouri şi depozit al CAP-ului din sat. Castelul Daniel a fost construit în stilul renascentist târziu, iar în secolul al XIX-lea s-a realizat o extindere cu o aripă clasicistă.
Foto: facebook.com/DanielCastleHotel
Castelul-hotel are opt camere în total, fiind, potrivit consultantului în turism, mai degrabă un boutique-hotel cu temă istorică. Camerele sunt foarte spaţioase, cu mobilier de lemn masiv, draperii de catifea şi obiecte decorative din lemn recondiţionat. Fiecare cameră diferă prin design-ul interior şi abordează o tematică diferită. În decorarea camerelor s-au păstrat bârnele din lemn vechi de câteva secole, pereţii de piatră şi întreg mobilierul este realizat din lemn recondiţionat.
Alte conace reamenajate, care pot reprezenta destinaţii turistice de excepţie, atunci când ne referim la agroturism, sunt: vechiul conac Apafi de la Mălâncrav (jud. Sibiu), Conacul Domnesc de la Şcheia (lângă Suceava), Conacul dintre Vii, din Urlaţi, judeţul Prahova sau Conacul Polizu din satul Maxut, comuna Deleni, judeţul Iaşi.
Pe lista conacelor care urmează a fi recondiţionate şi introduse în circuitul turistic mai figurează, potrivit presei locale, castelul Teleki de la Comlod, comuna Milaş, în judeţul Bistriţa-Năsăud.
Oferte tentante la Târgul de Turism al României, între 25-28 februarie
Locaţiile mai sus enumerate au toate şansele să atragă un număr tot mai mare de turişti, de la an la an, iar informaţii utile despre viitoarele vacanţe pe meleaguri autohtone puteţi afla şi începând de joi, când se deschide, la Romexpo, Târgul de Turism al României. Astfel, până duminică, 28 februarie, vizitatorii pot afla mai multe despre zonele şi locaţiile amintite, după ce, în ultimii ani, agenţiile de turism au inclus pe harta turistică locaţii precum satul braşovean Viscri, devenit celebru după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Satul atrage şi de 30 de ori mai mulţi turişti decât numărul de locuitori, în perioadele turistice de vârf de peste an.
Se încarcă comentariile...
