Cum faci cel mai gustos magiun de prune. Secretul desertului fără zahăr, rețeta de pe vremea bunicii

Este o rețetă simplă, făcută în casă, și sănătoasă, deoarece nu se adaugă zahăr. Condiția esențială este cea legată de calitatea fructelor: să fie aromate, dulci și foarte coapte. Preparatul delicios poate fi consumat fără grijă și de cei care suferă de diabet, dar și de copiii mici.

Magiun de prune făcut în casă FOTO Shutterstock

Rețeta magiunului delicios de pe vremea bunicii o găsim la regretatul gastronom Radu Anton Roman în lucrarea “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).

Medicii spun că una sau două prune (aproximativ 70 de grame) îți asigura 8% din necesarul zilnic de vitamina C, 5% din cel de vitamina K, 4% din doza zilnică recomandată de cupru, 4% din fibre și 3% din potasiu.

Prunele conţin apă; zaharuri, distribuite între glucoză, fructoză şi zaharoză; fibre alimentare (celuloza şi pectine); acizi organici, care favorizează eliminarea acidului uric; săruri minerale, în special potasiu; vitamine (B1, B2, B3, B6, C, E şi D); antociani (în coajă), substanţe antioxidante care conferă fructului culoarea specifică; tanini şi substanţe amare în frunze şi scoarţa pomului. Prunele uscate au un conţinut caloric mai ridicat decât cele proaspete şi o concentraţie mai mare de vitamine şi săruri minerale.

Mod de preparare:

"Se grijesc fructele (se spală, se scot sâmburii), se pun la fiert într-o tingire cu fundul gros, dar nu direct pe plită, ci pe țiglă încinsă, abia să bulbucească. Sâmburii de caisă și corcodușe(dacă aveți și doriți să-i adăugați) se sparg, se pisează ca orezul, cam o mână plină de mieji la un kilogram de fructe.

Fructele se amestecă într-o doară până când dau în primul clocot, dar, după aceea, trebuie învârtite cât de des, că se prind. După primele clocote, rămâne la buna dumneavoastră plăcere dacă pasați printr-o sită sau nu pasta de fructe, pentru a scăpa de coji. Trebuie să se lege bine, așa că fiertul și amestecatul durează ore și ore, până când e magiun, adică o pastă în care melesteul (făcălețul, mestecăul) abia se mai învârte", se arată în lucrarea semnată de radu Anton Roman.

 La sfârșit se pun sâmburii, se mai amestecã de câteva ori și se pune magiunul în borcane bine preîncălzite, altfel se sparg.

Gazetarul, îndrăgostit de bucătărie

În cei 57 de ani de viaţă, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânător şi pescar sportiv, a publicat poezii, însemnări de călătorie, romane şi eseuri, fiind implicat în mai multe proiecte de televiziune şi publicaţii, dedicându-se din anul 1997 şi domeniului gastronomic. În 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrări recente ale gastronomiei româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia