Babeş-Papanicolau, testul anticancer

Cancerul de col uterin este una dintre afecţiunile cele mai frecvente printre femeile din România. Pentru a nu ajunge în situaţia de a dezvolta o astfel de afecţiune, este bine ca în fiecare an femeile să facă un test simplu, numit Babeş-Papanicolau.

Denumit şi frotiul Papanicolau, testul Babeş-Papanicolau este folosit pentru a identifica din timp modificările celulare anormale de la nivelul cervixului (colul uterin) susceptibile de a degenera în cancer. Un rezultat anormal la acest test nu este neobişnuit, deoarece în mod normal celulele din cervix se modifică în permanenţă.

Între 5 şi 10 la sută din femeile care fac anual testul obţin un rezultat anormal, dar numai un procent mic al testărilor relevă modificări care ar putea evolua spre cancer de col uterin. O mare parte a testelor anormale sunt provocate de  infecţii virale – infecţia cu papilomavirusul uman (HPV) este cea mai frecventă - cu bacterii, fungi sau protozoare (Trichomonas).

De asemenea, modificările naturale ale celulelor din colul uterin (vaginita atrofică), ce apar la menopauză, pot influenţa testul. În general, modificările celulare revin la normal, în mod spontan sau după ce infecţia s-a vindecat.

Uneori însă, modificările celulelor colului uterin care dau un test Papanicolau anormal şi care nu sunt tratate pot evolua spre stadii precanceroase sau canceroase. Spre exemplu, anumite tipuri de HPV care au un risc crescut (în special tipurile 16 şi 18) au fost asociate cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Modificările celulelor cervicale progresează lent şi este nevoie de mulţi ani pentru a deveni celule canceroase, însă celulele din colul uterin au o probabilitate mai mare decât majoritatea celulelor din organismul uman de a suferi modificări maligne.

Clasificarea rezultatelor

Potrivit specialiştilor în ginecologie de la American Gynecological & Obstetrical Society (Societatea Americană de Obstetrică şi Ginecologie), o femeie care doreşte să facă un astfel de test trebuie să nu fi avut un contact sexual cu 24 de ore înainte de test, să nu fie în perioada de menstruaţie şi să nu se spele în zona vaginală în ziua efectuării testului.

Cu o perie specială se recoltează pe două-trei lame de sticlă pentru microscop secreţie din partea externă a colului uterin, de pe cea internă şi de pe sacul vaginal posterior. Lamele sunt analizate de un medic anatomo-patolog sau de un medic biolog cu competenţe în citologie, iar acesta încearcă să identifice celulele anormale. Rezultatele sunt clasificate în felul următor.

Clasa I = celule normale.

Clasa II = celule cu modificări atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natură inflamatorie, limfocite, histiocite, etc.). Rezultatul de clasa II a testului nu este ceva neobişnuit, deoarece celulele din cervix suferă în permanenţă modificări.

Clasa III = citologie sugestivă, dar neconcludentă pentru malignitate (se mai numeşte şi „frotiu suspect”).

Clasa IV = citologie puternic sugestivă pentru malignitate (celule tumorale maligne prezente în număr redus).

Clasa V = citologie concludentă pentru malignitate (celule maligne prezente în placarde).

Clasele I-II înseamnă că rezultatul este negativ, iar clasele IV-V - pozitiv. Modificarile celulelor cervicale care nu au fost tratate şi care determină un test Papanicolau anormal ar putea progresa către un stadiu precanceros sau canceros.

Tratamentul poate înlătura sau distruge aceste celule înainte de a deveni canceroase. Medicul specialist face o coloposcopie (inspecţia vizuală cu ajutorul unor camere video a colului uterin) şi eventual prin biopsie cervicală. În continuare, bolnava trebuie consultată periodic de un medic oncolog şi de un radiolog.

Medicii recomandă ca testul Papanicolau să fie făcut de orice femeie, în fiecare an, după debutul vieţii sexuale. Femeile care şi-au încetat viaţa sexuală şi cele care au trecut de perioada menopauzei trebuie, de asemenea, să facă toată viaţa acest test, anual. Testul Babeş-Papanicolau nu este dureros, durează câteva minute, iar rezultatul se obţine după trei zile.