VIDEO Duelul siluetelor: Audi TTS şi Alfa Romeo TZ3

Două maşini cu poveşti diferite îi fascinează pe fanii automobilismului prin frumuseţea liniilor caroseriilor. Indiferent când au fost proiectate şi restilizate, formele de bază ale celor două coupé-uri rămân seducătoare.

J. Mays şi Freeman Thomas au creat, în 1994, la Centrul de design Volkswagen din California, o legendă numită Audi TT. În 1963, scuderia Zagato dădea naştere unei alte legende, denumită Alfa Romeo TZ, redefinită în prezent de prototipul TZ3.

Audi TTS facelift

Cu un stil inovator, prima generaţie Audi TT a fost o adevărată senzaţie vizuală. A doua generaţie TT coupé şi TT roadster au făcut, de asemenea, senzaţie ca adevărate bijuterii ale proiectării în domeniul automobilistic. Premiile din 2006 - cum ar fi „Auto Bild Design Award" - şi din 2007 - „World Design Car of the Year" (premiul mondial al anului pentru design) legiferează acest statut.

Aspectul „musculos" al caroseriei, cu şasiu lat şi „umeri" puternici sunt elementele care fascinează şi atrag prin masculinitatea lor. În cazul faceliftului Audi TTS, aceste trăsături sunt mai expresive ca oricând. Dialogul curbelor caroseriei cu suprafeţele sale ample accentuează caracterul sculptural al noului TTS.

Trăsăturile puternice ale mărcii sunt subliniate acum de partea frontală a maşinii, unde prizele de aer mărite lasă să se scurgă curenţii de aer către fustele laterale. Farurile de ceaţă sunt încadrate de inele cromate şi, de asemenea, oglinzile laterale cromate dau un caracter sportiv mai accentuat. Blocurile optice anterioare, uşor înclinate, conferă un aspect autoritar maşinii, iar conturul în formă de aripă în interiorul farurilor subliniază caracterul tridimensional.

Faimoasele LED-uri pentru luminile de poziţie, care au dat tonul în moda auto, sunt aranjate într-o linie dreaptă. Audi TTS oferă, opţional, sistemul adaptiv de lumină şi asistenţă la iluminarea drumului, care comută fazele în funcţie de iluminarea şoselei. Liniile fluide ale posteriorului încadrează armonios cele patru ţevi de eşapament. Spoilerul este discret integrat în conturul capotei portbagajului. Acesta se deschide automat la viteze de peste 120 km/h şi se retrage din nou sub 80 km/h, dar poate fi activat şi manual, de către şofer, prin intermediul unui comutator.

Versiunea de bază a Audi TT Coupé are o valoare a coeficientului aerodinamic (Cx) de numai 0,3, în vreme ce pentru Roadster acesta este de 0,32. TTS are în varianta facelift o lungime de 4.187 mm, 1.842 mm lăţime şi 1.352 mm înălţime (varianta Coupé ) şi 1357 mm (pentru Roadster). Ampatamentul măsoară 2.468 mm. TTS este construit la uzina din Ingolstadt, în conformitate cu principiul ASF, o combinaţie inovatoare de aluminiu şi oţel. Abrevierea vine de la „Audi Space Frame", tehnologia dezvoltată la începutul anilor 1990. Greutatea noului TTS a fost redusă cu până la 90 kg, astfel că TTS cântăreşte doar 1.240 kg, în vreme ce, comparativ cu prima generaţie TT, rigiditatea statică la torsiune a crescut cu aproximativ 50% în cazul Coupé-ului şi cu 100% în cazul Roadster-ului.

Stilul dinamic al designului exterior se reflectă şi în aspectul interiorului care dă impresia unui „costum adaptat" conducătorului auto. Opţiunile includ scaune electrice şi încălzite, piele Fine Nappa, Valetta sau Alcantara. Pielea scaunelor este special tratată pentru a reduce încălzirea şi a menţine temperatura cu 20 de grade Celsius sub cea ambientală, atunci când TT este parcat la soare. Acest tratament e disponibil atât pentru Roadster, cât şi pentru Coupé. Faceliftul TTS este propulsat de un motor 2.0 TFSI care dezvoltă 272 CP şi un cuplu de 350 Nm (în plaja de turaţii cuprinsă între 2.500 şi 5.000 rpm), având nevoie de doar 5,2 secunde pentru a ajunge de la 0 la 100 km/h. Viteza maximă e limitată electronic la 250km/h, iar consumul este de 7,7 l/100 km parcurşi. Emisiile de CO2 sunt de 154 g/km.

1. Interiorul german îmbină sportivitatea cu finisajele de lux
2. Motorul Audi 2.0 TFSI dezvoltă 272 CP şi un cuplu de 350 Nm

Alfa Romeo TZ3 Corsa

Zagato a pregătit un model unicat, denumit, în amintirea modelelor de glorie TZ (acronimul de la Tubolare Zagato) şi TZ2, din anii 1963-1965, Alfa Romeo TZ3 Corsa. Încă din acei ani, caroseria proiectată de italieni avea un coeficient aerodinamic de invidiat (în jur de 0,3) datorită aşa numitei forme cu „coadă Kamm" (forma de picătură cu coada retezată). Prototipul TZ3 Corsa a fost fabricat cu „dedicaţie" pentru un colecţionar german, Martin Kapp. Acesta a comandat-o atelierului Zagato pentru a celebra un secol de victorii în competiţiile automobilistice ale Scuderiei Afla Corsa, Autodelta şi Zagato.

TZ3 a fost construit pe platforma lui 8C Competizione, cu şasiu tubular din fibră de carbon şi o caroserie uşoară din aluminiu, astfel că masa totală a maşinii este de doar 850 kg! Comunicatul oficial de presă nu menţionează nimic despre performanţele acestei maşini, dar cunoscătorii speculează că sub capotă ar lucra un motor de 4,2 litri ce dezvoltă 420 CP, capabil să împingă TZ3 de la 0 la 100 km/h în doar 3,5 secunde. Superbul exemplar unicat a putut fi admirat între 23 - 25 aprilie 2010 la „Concours d'Elegance de Villa d'Este".

Unicul exemplar Alfa Romeo TZ3 Corsa a fost fabricat pentru un colecţionar german

Slalom

Primele 100 de exemplare Fisker Karma

Producătorul american de automobile Fisker a anunţat că până la sfârşitul acestui an intenţionează să producă primele 100 de exemplare ale modelului Karma, informează worldcarfans.com. Fisker Karma este un automobil hibrid care poate fi încărcat şi la priză, utilizează două motoare electrice care produc un total de 402 CP şi oferă o autonomie totală de 482 de kilometri.

Maşinile vor fi fabricate în uzina de la Valmet Automotive din Finlanda şi vor fi folosite într-o primă fază pentru teste, a anunţat investitorul Ray Lane, care a mai declarat că de anul viitor vor fi produse 15.000 de maşini. Acestea vor fi testate în condiţii „infernale", vor fi supuse unor teste de coliziune şi vor fi incluse şi în alte tipuri de teste.

Bugatti Veyron electric

După lansarea lui Veyron, Bugatti doreşte să se lanseze şi în segmentul vehiculelor electrice şi să producă în viitorul apropiat un model electric la fel de revoluţionar ca Veyron, informează autoexpress.co.uk. Se pare că supercarul este deja în faza de testare, iar inginerii Bugatti şi cei de la Volkswagen au colaborat pentru a pune la punct un tren de propulsie complet electric, care include două propulsoare, fiecare de câte 400 CP şi un cuplu motor total de 2.200 Nm! Deocamdată, problemele sunt legate de autonomia bateriilor care alimentează motoarele electrice şi care nu pot asigura o rulare la capacitate maximă decât câteva minute.

Start, noua direcţie de design a companiei Ford

Conceptul Start, prezentat recent la Salonul Auto de la Beijing, prefigurează direcţia de design a viitoarelor modele Ford, a declarat recent vicepreşedintele de design al Ford, J. Mays. Astfel, noul stil va încerca să ofere maşinilor acestei companii „o căldură şi un farmec" cu care consumatorii să formeze „o legătură emoţională". Într-un interviu acordat „Detroit Free Press", J. Mays susţine că „oamenii cumpără anumite produse deoarece sunt pregătiţi să-şi petreacă o parte din viaţă cu ele. Este o relaţie emoţională".