China construiește mașina de „unică folosință”. Cât costă un astfel de vehicul

China construiește mașini electrice supranumite de „unică folosință”, cu o durată de viață limitată de uzura bateriei, încercând astfel să concureze prin prețurile mici cu marile companii auto europene.

China construiește mașini electrice cu durata de viață de doar 2 ani. Foto Shutterstock

În China, o mulțime de mașini electrice noi ajung la fier vechi, scrie presa internațională, precizând că tehnologia se învechește atât de repede încât reparațiile sunt mai scumpe decât cumpărarea unei mașini noi. Acest lucru reprezintă o problemă uriașă pentru producătorii auto europeni.

În China, mașinile devin bunuri de unică folosință, scrie t-online.de. În timp ce producătorii europeni se concentrează pe longevitate, vehiculele electrice din China sunt adesea aruncate după doar doi sau trei ani. Experții observă o tendință care transformă mașinile în bunuri de consum cu durată scurtă de viață – similar smartphone-urilor.

Tehnologia îmbătrânește mai repede decât caroseria

Motivul acestei schimbări constă în progresele tehnologice rapide. Ciclurile de viață ale bateriilor și ale software-ului sunt acum atât de scurte încât mașinile devin învechite din punct de vedere tehnologic în doar câțiva ani. „Tehnologia bateriilor se dezvoltă mai repede decât industria auto”, a declarat Xing Zhou de la firma de consultanță AlixPartners pentru revista de specialitate „Automobilwoche”. În ochii multor tineri chinezi, cineva care conduce un model vechi de doi ani are deja o „mașină clasică”.

Această dinamică este alimentată și de modul în care sunt produse aceste vehicule. Majoritatea modelelor electrice accesibile sunt dezvoltate pe platforme modulare, cu componente standardizate și cicluri de producție extrem de scurte, uneori de sub 18 luni de la concept la livrare. Producători precum BYD, SAIC Motor sau Geely mizează pe integrare verticală – își produc propriile baterii, software și componente-cheie – reducând astfel costurile și accelerând lansarea de modele noi. Fabricile sunt puternic automatizate, iar producția este optimizată pentru volum mare și cost minim, nu pentru durabilitate pe termen lung.

Mașinile rezultate sunt adesea echipate cu baterii de tip LFP (litiu-fier-fosfat), mai ieftine și mai sigure, dar cu densitate energetică mai mică și, uneori, cu performanțe mai reduse în timp comparativ cu alte tehnologii. Puterea acestor vehicule variază, de regulă, între 100 și 200 de cai putere pentru modelele de bază, iar autonomia reală se situează frecvent între 300 și 400 de kilometri. Interiorul este dominat de ecrane mari și sisteme software avansate, actualizate constant over-the-air, însă tocmai aceste sisteme digitale contribuie la „îmbătrânirea” rapidă a mașinii, deoarece noile generații vin cu funcții semnificativ îmbunătățite la intervale foarte scurte.

Nu mai merită reparată

Războiul aprig al prețurilor de pe piața chineză accelerează această tendință. Mașinile electrice simple costă adesea mai puțin de 20.000 de euro pentru a fi produse. Dacă bateria trebuie înlocuită după trei ani pentru aproximativ 10.000 de euro, este o greșeală, din punct de vedere economic, să mai achiziționezi o astfel de mașină electrică, susțin specialiștii chinezi.

Potrivit acestora, proprietarii preferă să cumpere o mașină nouă, în loc să schimbe bateria uzată cu una nouă. Întrucât în China există o piață de mașini second-hand funcțională, iar opțiunile de leasing sunt rare, vehiculele scoase din uz ajung în depozite uriașe. Aceste cimitire de mașini sunt semnul vizibil al unei industrii care cunoaște doar vânzări noi.

Beijingul lasă piața să-și urmeze cursul

Guvernul chinez nu mai intervine direct în piață ca în trecut, când susținea masiv industria prin subvenții. În actualul plan cincinal, statul a început să reducă aceste ajutoare, lăsând competiția să decidă câștigătorii. În condițiile în care mașinile electrice au devenit deja mai ieftine decât cele cu motor termic în China, concurența se mută aproape exclusiv pe preț. Producătorii sunt astfel forțați să-și proiecteze modelele pornind de la un cost final cât mai mic, adaptând tehnologia la acest prag. În esență, avantajul nu mai vine din inovație pură, ci din capacitatea de a oferi suficientă tehnologie la cel mai mic preț posibil.

Pentru mulți producători auto, această direcție se va transforma într-o luptă dură pentru supraviețuire. Specialiștii estimează că presiunea extremă asupra prețurilor va duce, în următorii doi ani, la dispariția multor mărci și la consolidarea pieței în jurul câtorva jucători mari. Este puțin probabil ca modelul „mașinii de unică folosință” să fie adoptat și în Europa, unde standardele de sustenabilitate și așteptările privind durabilitatea sunt mult mai ridicate. În plus, nivelul prețurilor din Europa nu permite aceeași strategie bazată pe costuri minime și înlocuire rapidă a vehiculelor.

Cât costă un astfel de vehicul

Costul unei astfel de „mașini de unică folosință” din China este esențial pentru a înțelege fenomenul, iar datele concrete din piață arată cât de diferită este situația față de Europa. În prezent, există modele electrice noi care pornesc de la prețuri extrem de scăzute. De exemplu, modelul BYD Seagull a ajuns să coste sub 8.000 de dolari (aproximativ 7.000–7.500 de euro) după reduceri recente de preț, potrivit Electrek. Versiunile standard ale aceluiași model se situează în jurul a 9.500–10.000 de dolari, scrie Auto in China.

Aceasta nu este o excepție izolată. Pe piața chineză există zeci de modele electrice sub pragul de 12.000 de dolari, iar unele dintre cele mai populare vehicule electrice costă între 6.500 și 11.000 de dolari. Practic, la prețul unei mașini noi din SUA sau Europa, un cumpărător din China poate achiziționa mai multe vehicule electrice de bază.

În segmentul cel mai relevant pentru discuția despre „consum rapid”, majoritatea acestor mașini se încadrează între aproximativ 7.000 și 12.000 de euro. Sunt modele mici, urbane, cu baterii relativ compacte și autonomie de circa 300–400 km în ciclul de testare chinezesc (CLTC), cum este și cazul modelului Seagull, care oferă până la aproximativ 305–405 km. Chiar și la acest nivel de preț, ele includ deja funcții moderne precum sisteme de asistență la condus sau interfețe digitale avansate, ceea ce arată cât de intensă este competiția tehnologică.

Această combinație între preț foarte scăzut și evoluție rapidă a tehnologiei schimbă complet logica economică. Dacă o mașină costă în jur de 10.000 de euro, iar înlocuirea bateriei poate ajunge la câteva mii bune de euro, devine mai rentabil pentru mulți utilizatori să cumpere un model nou decât să repare unul vechi. În plus, prețurile continuă să scadă pe fondul unui război agresiv al tarifelor între producători, ceea ce accelerează și mai mult ciclul de înlocuire.