Victor Hanescu: "Mi-as fi dorit sa mi se acorde mai multa incredere in Cupa Davis"
Dupa cele mai frumoase zece zile din viata sa, dupa ce a ajuns, in premiera, in turul trei al unui turneu de Grand Slam chiar la prima sa participare intr-o astfel de competitie, Victor Hanescu s-a
Dupa cele mai frumoase zece zile din viata sa, dupa ce a ajuns, in premiera, in turul trei al unui turneu de Grand Slam chiar la prima sa participare intr-o astfel de competitie, Victor Hanescu s-a intors acasa. Dar nu va sta mult pentru ca dupa cateva ore de odihna, ieri, jucatorul roman si-a reinceput antrenamentul, iar joi merge in Anglia. Hanescu incepe sezonul pe iarba si daca nu va avea norocul sa fie calificat direct pe tabloul principal la turneul de la Queen's atunci e nevoie sa treaca de calificari si vrea sa fie pregatit. - Cat timp ai avut pentru odihna dupa cele mai obositoare zece zile din viata ta? - Foarte putin, nici macar o zi. Azi incep pregatirea fizica, de maine (azi - n.r.) voi juca si tenis, iar joi plec in Anglia pentru primul turneu pe iarba din cariera mea. - In aceste doua saptamani ti s-au intamplat multe lucruri in premiera, de la calificarea pe tabloul principal al unui turneu de Grand Slam pana la meciurile de patru si cinci seturi. Sunt aceste zile speciale pentru tine? - Cu siguranta, mai ales daca tinem cont de rezultate si de valoarea turneului. Eu consider ca am facut cele mai bune meciuri din viata mea in conditiile in care, asa cum am si spus, am jucat pentru prima oara aceste meciuri de patru si cinci seturi. - A fost un avantaj pentru tine faptul ca pentru jucatorii de pe tabloul principal erai un nume relativ necunoscut? - Nu cred. Dar a contat foarte mult faptul ca nu aveam nimic de aparat pentru ca am putut juca fara presiune si nu ma interesa decat sa arat un tenis de calitate. - Unde te simti cel mai bine, pe ce suprafata de joc? - Cele mai bune rezultatele le-am avut pe zgura, poate si pentru ca cele mai multe turnee le-am jucat pe aceasta suprafata. Adevarul e ca zgura imi place foarte mult, dar sunt convins ca si pe o suprafata rapida, pe iarba, spre exemplu, o sa joc bine. - Esti un jucator foarte inalt, servesti mingea de sus cu mare forta. Acestea sunt avantaje importante intr-un meci pe suprafata rapida. Pe zgura te ajuta? - Nu prea. De obicei pe zgura imi place sa joc din spatele terenului si sa vin la fileu dupa cateva schimburi cu lovitura de dreapta sau cu cea de rever. Pe rapid, insa, joc serviciu-voleu pentru ca imi vine mai usor si este foarte simplu. - Te gandeai ca la primul tau turneu de Grand Slam ai sa ajungi atat de departe? - Sincer sa fiu nu ma asteptam chiar la turul trei, dar de calificat imi doream enorm sa ma calific si stiam ca sunt in stare. Dupa ce am reusit sa ajung pe tabloul principal mi-am dat seama ca totul este posibil si ca sansele sunt de partea mea. - Totusi, in calificari, ai avut un meci castigat in decisiv si ai fost obligat sa revii de la 0-1. Te-ai gandit atunci ca poti rata totul? - A fost in turul doi de calificari acel meci cu un jucator spaniol cand, sincer, credeam ca o sa pierd si o sa merg acasa, dar am avut putere sa castig si sa merg mai departe. - Ai revenit in calificari si ai revenit de multe ori in partidele de pe tabloul principal. Ai lasat impresia ca iti este foarte usor sa revii. S-a intamplat pentru ca jocul tau era fara miza? - Am fost foarte linistit, stiam ca nu am nimic de pierdut, asa ca am jucat tenis cum am stiu eu mai bine. - Cum e la Roland Garros? Care a fost prima ta impresie? - Difera foarte mult de toate celelalte turnee la care am fost pana acum, poate si pentru ca sunt atat de multi jucatori. Altfel, nu pot sa spun ca am apucat sa ma imprietenesc cu jucatorii de acolo pentru ca fiecare are mult de lucru. Nici cu Adrian Voinea nu am apucat sa ma vad pentru ca nu s-a intamplat niciodata sa ne antrenam la aceeasi ora. Apoi, desi am stat la Paris atatea zile, am vizitat orasul o singura data, cateva ore. Nu am avut timp decat sa merg putin la Luvru. - Ce parere ai de spectatorii francezi? Cum te-au primit? - In meciul cu Llodra, cum era si normal, au tinut cu jucatorul francez, dar in meciul cu Nieminen mi s-a intamplat ceva deosebit. A fost foarte multa lume, se tipa, ma incurajau frenetic. Ce mai, ma simteam acasa. Nu mi-a venit sa cred, pur si simplu, ca un roman poate sa fie atat de apreciat la Roland Garros. - Ai spus ca te-ai simtit ca acasa si banuiesc ca te-ai gandit si la meciurile de Cupa Davis. Ai regretat, in iarna, ca nu ti s-au acordat mai multe sanse si ca ai intrat abia in ultima zi, cand, oricum, nu se mai putea schimba nimic? - Nu stiu daca eu puteam sa fac mai mult decat ei, dar as fi vrut sa am sansa sa incerc. Eram dispus sa joc oricat si mi-as fi dorit sa mi se acorde mai multa incredere. Acum nu mai conteaza, dar poate ca la meciurile viitoare o sa vina si randul meu.




















































