Tánczos Barna, interviul care explică situaţia de la hochei: „Sunt secui, parte a poporului maghiar“

0
0
Hochei

Scandalul de la hochei are rădăcini adânci şi ţine de modul în care a fost condusă federaţia ani buni, încă de pe vremea lui Tánczos Barna, actualul ministru al Mediului din partea UDMR. Care, în 2012, declara, răspicat că e normal ca cei din Ţinutul Secuiesc să se considere unguri.

La cum se dezvoltă scandalul cu naţionala României, care a fost prezentă la Mondialul de hochei de la Ljubljana, n-ar fi exclus ca, în curând, să vedem fotografii cu jucătorii primei reprezentative în echipamentul Ungariei!

Povestea a pornit cu nişte exagerări, când s-a spus că tricolorii au cântat imnul Ţinutului Secuiesc, în locul celui naţional, înaintea înfrângerii cu Ungaria, scor 2-4. Între timp, s-a aflat că, de fapt, după partida respectivă, s-a întonat imnul Ţinutului Secuiesc, iar jucătorii români, mai puţini trei dintre ei, au rămas pe gheaţă. Explicaţia: aşa se procedează la hochei şi, când se întonează imnul echipei învingătoare, în semn de respect, rămân şi învinşii pe gheaţă. Problema e că hocheiştii români ar fi cântat imnul Ţinutului Secuiesc, cot la cot, cu cei maghiari.

Ca şi cum acest scandal nu era deja suficient de mare, luni seară, o fotografie apărută în mediul online a turnat gaz peste foc! Concret, în imagine se vede cum pe casca portarului naţionalei României, Tőke Zoltán (27 de ani), sunt două steaguri: cel al Ţinutului Secuiesc şi cel al Ungariei! Cu această cască (foto, jos) ar fi intrat Tőke Zoltán pe gheaţă, la Mondialul de la Ljubljana. 

Casca

Oficialii federaţiei, rupţi de realitate

Această participare a naţionalei la competiţia din Slovenia a scos la iveală toate problemele hocheiului românesc. În primul rând, din punct de vedere sportiv, tricolorii au fost ciuca bătăilor, pierzând pe bandă: 1-9 cu Slovenia, 1-4 cu Coreea de Sud, 4-5 cu Lituania şi 2-4 cu Ungaria. Acest şir de eşecuri a echivalat cu o retrogradare în al treilea eşalon valoric al hocheiului mondial.

Halauca

Doar că această contraperformanţă sportivă a fost umbrită de comportamentul tricolorilor. Şi s-a văzut cât de rupţi de realitate sunt şefii federaţiei, în frunte cu preşedintele Alexandru Hălăucă (foto) şi secretarul general, Alexandru Nistor. Amândoi au aflat despre ce s-a întâmplat, la Ljubljana, din presă, de parcă ar fi nişte indivizi oarecare şi nu conducători ai Federaţiei de Hochei! Mai mult, Nistor, într-o încercare de a se spăla pe mâini, continuă să ceară demisia ministrului Sportului, Eduard Novak, deşi, în mod normal, şirul de demisii după acest fiasco ar trebui să înceapă din interiorul federaţiei de specialitate!

În 2011, chiar s-a cântat imnul Ţinutului Secuiesc

Ceea ce se întâmplă, astăzi, cu naţionala de hochei a României nu e nicidecum o noutate. Tricolorii au fost implicaţi într-un scandal la fel de mare, în 2011. Atunci, la o partidă cu selecţionata maghiară, disputată la Miercurea Ciuc, hocheiştii români au cântat imnul Ţinutului Secuiesc.

Barna

La vremea respectivă, federaţia de hochei era condusă de Tánczos Barna (foto), actualmente ministru al Mediului. Modul în care Barna a gestionat scandalul din 2011 ne explică de ce avem o situaţie identică, la 11 ani distanţă. 

Concret, într-o primă fază, Barna a explicat pentru publicaţia germană „Der Spiegel“ că e normal ca hocheiştii români să fredeoneze imnul Ţinutului Secuiesc: „Acest lucru se întâmplă de ani buni la Ciuc. Nu e o noutate. Vom cânta şi de-acum încolo. Nu înţeleg de ce se face atâta vâlvă! Întotdeauna voi cânta acel imn, deoarece e despre noi, maghiarii. Dar românii nu sunt capabili să ne accepte. Oricum, Ungaria e cea mai bună ţară la hochei. Totuşi, noi ne dorim să câştigăm indiferent împotriva cui jucăm“.

Această declaraţie a lui Barna a fost găsită acum de „Fanatik“, dar nu e singura prin care fostul şef de la FRH a încurajat întonarea imnului Ţinutului Secuiesc. Într-un alt interviu, acordat în 2012 pentru jurnalistul Adi Dobre, la „Evenimentul Zilei“ în acel moment, Barna dădea şi argumente istorice, în susţinerea imnului controversat.

Hochei

„Imnul trebuie să fie acceptat“

„Cântecul secuilor e, de fapt, o rugăciune, ca şi imnul Ungariei. Ambele se referă strict la cele două popoare. Imnul Secuilor a fost interzis de autorităţile comuniste. Imnul Ungariei, de asemenea. După Revoluţie, la toate evenimentele organizate de secui se cântă acest imn. Şi asta se întâmplă public, fără dorinţa de a deranja pe cineva“, era introducerea făcută de Barna, în interviul din 2012.

Mai departe, acesta spunea, răspicat, că atât el, cât şi jucătorii naţionalei de hochei se simt ataşaţi de... Ungaria.

„Eu sunt secui. Secuii, ca subgrup al naţiunii maghiare, sunt pomeniţi în această zonă a Ardealului din anii 1100 – 1200. Compacţi şi neasimilaţi sunt însă doar în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Legătura cu Ungaria? Avem aceeaşi cultură, aceeaşi limbă, suntem consideraţi parte a aceluiaşi popor. E normal să te consideri ungur. Secuii, maghiarii au altă cultură, altă istorie decât românii. Românii care pleacă în Italia sau Spania şi primesc cetăţenia italiană sau spaniolă nu rămân români şi la a doua, la a treia generaţie? Ce îi spune tatăl român copilului său? Că e italian sau spaniol? Nu, îi spune că e român. Şi noi suntem cetăţeni ai României. Muncim, jucăm, pentru că suntem sportivi, pentru această ţară, ridicăm steagul României, atunci când învingem, dar suntem altfel. E greu de înţeles, mai ales de către cei care nu stăpânesc elementele istoriei“, îşi continua Barna explicaţiile.

„Eu iubesc acest pământ“

Şi, totuşi, Tánczos Barna dădea asigurări că naţionala de hochei a României se luptă pentru culorile ţării. 

„Va fi şi mai greu pentru generaţiile viitoare, dacă acestea nu învaţă aceeaşi istorie, dacă nu vor învăţa să înţeleagă că se poate convieţui în comun. Altfel, nu vom înţelege când se ridică cineva şi spune că e de altă naţionalitate, dar că iubeşte acest pământ. Eu iubesc acest pământ. Aceşti băieţi (n.r. – componenţii naţionalei de hochei) îşi riscă sănătatea, integritatea, dinţii, viaţa, pentru ca echipa României să câştige. Văzând reacţia românilor, sunt sigur că se vor comporta altfel de acum înainte. Asta nu înseamnă că, atunci când nu se vor mai afla în tricoul naţionalei României, ei nu se vor ruga în limba maternă pentru naţia lor“, adăuga actualul ministru al Mediului în interviul de acum un deceniu.

Suntem cu toţii cetăţeni ai acestei ţări, luptăm pentru echipa naţională a României. Imnul Ţinutului Secuiesc e un cântec, o chestiune normală şi trebuie acceptată. Tánczos Barna în 2012, pe când era preşedintele Federaţiei de Hochei  
Mai multe - Sport

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite