„Îmi doresc foarte mult să ajung la Olimpiadă“. Câţi ani se mai vede jucând tenis Mihaela Buzărnescu
0
Mihaela Buzărnescu şi-a amânat cu o săptămână startul în sezonul competiţional 2020 comparativ cu Sorana Cîrstea, Irina Begu şi Ana Bogdan, fiind pregătită să joace abia începând cu săptămâna 13-18 ianuarie, destinată întrecerii de la Hobart.
Chiar dacă nu mai este a doua rachetă a României potrivit clasamentului mondial, din cauza accidentării de la Montreal, de la finalul sezonului 2018, sportiva în vârstă de 31 de ani spune răspicat, într-un dialog cu "Adevărul", că nu s-a gândit niciun moment la retragere, în ciuda problemelor avute în 2019.
"Sunt sigură că mai am de arătat câte ceva în anii următori. M -am gândit că voi juca cam până pe la 35 de ani, încă 3-4 ani, apoi să îmi las timp şi pentru familie, şi alte activităţi, pentru că tenisul nu ar trebui să fie singura activitate. Au fost momente în care m-am întrebat cât mai rezist aşa, pentru că simţeam că nu mai rezistă corpul - şi îţi dau un exemplu, în septembrie, când m-am retras de la ultimul turneu. Pur şi simplu nu mai puteam să stau pe teren de durere. Simţeam că am ajuns la capătul răbdării cu suferinţa", spune Buzărnescu.
Mihaela Buzărnescu este hotărâtă să revină pe teren mai puternică, dar cu serviciul recâştigat, după ce în 2019 a fost nevoită, tocmai din cauza durerilorâ, să folosească extrem de des efectul slice.
"La umăr am avut dureri la 18 ani. Umărul e forţat tot timpul şi multe jucătoare au dureri. Am forţat în 2019 din cauza gleznei şi am făcut ruptură pe supraspinos. Neutilizând gleznele la fel ca în trecut, tendonul supraspinos a avut de suferit şi asta au văzut medicii la RMN. În consecinţă, am fost nevoită să schimb la serviciu, era mai mult slice, tocmai pentru a folosi cât mai puţin zona dureroasă a umărului. S-a văzut că serviciul meu e mai slab şi putea fi atacat mult mai uşor. Ce greu mi-era să revin în punct. Altă şansă nu aveam, a trebuit să schimb mişcarea, deşi au fost momente în care mi-am permis să forţez un pic. Dar, ţelul meu este să revin la serviciul normal, care m-a avantajat foarte mult. Serviciul slice mă ajută, dar era şi el mai puternic când mă simţeam bine", a mai spus Buzărnescu pentru "Adevărul".
Visul olimpic
2019 a fost greu pentru Mihaela Buzărnescu şi întrucât cei doi sponsori pe care îi avea au plecat în momentul în care au apărut problemele şi căderea în clasament. Miki este convinsă că acest lucru nu s-ar fi întâmplat în altă ţară, însă în România, o ţară în care, oricum, sponsorii sunt greu de găsit, lucrurile au stat astfel.
Ea relua însă cursa, avându-l din nou alături de ea pe tatăl său, Mihai Buzărnescu, obiectivul major fiind câştigarea dreptului de participare la Jocurile Olimpice de la Tokyo, pentru care se trage linie pe baza clasamentului actualizat după Roland Garros 2020.
"Sper ca 2020 să îmi fie mai bine şi să fac punctaj pentru Jocurile Olimpice, pentru Grand Slam-urile de anul viitor şi să mă bucur de meciuri. Asta e important, să mă bucur de meciuri, să îmi văd de viaţa şi de cariera mea, pentru că eu muncesc, eu îmi dau duhul pe teren, eu fac sacrificii zi de zi şi eu sufăr. Nu stau să fac calcule cu hârtiuţe, pentru că ar fi mult prea mult stres. Dar îmi doresc foarte, foarte mult Olimpiada. Nu am fost niciodată şi, ca performanţă, este foarte importantă.
Nu îmi permit să mă gândesc că am o şansă la ceva, până unde pot să ajung. Pentru că aş ridica o barieră în sensul ăsta. Evident, îmi doresc mult să intru în Top 50, de acolo, cine ştie. Eu ştiu că pot să ajung acolo, nu sunt atât de multe puncte. Trebuie să fiu şi realistă, pentru că mă lupt cu jucătoare foarte bune, tinere, fete care muncesc enorm. Trebuie să fii pozitiv şi să ai un standard ridicat. Eu nu pot să mă gândesc la locul unu - poate sunt mai modestă şi mai realistă, dar aşa am fost învăţată de mică", a mai declarat Mihaela Buzărnescu.
Se încarcă comentariile...
