Ilie Năstase: 50 de ani de la cucerirea Americii. Povestea fabuloasă a finalei de la US Open 1972 VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

10 septembrie 1972. Ziua în care tenisul românesc a obţinut primul turneu de Grand Slam, la simplu, din istorie. Performanţa, una uriaşă, a venit după un meci fabulos! Într-o finală epică, Ilie Năstase l-a învins în cinci seturi pe Arthur Ashe, la US Open, după ce americanul a avut 2-1 şi 4-2 în setul patru! Românul a reuşit însă o revenire fantastică şi s-a impus în faţa a 15.000 de spectatori împietriţi: 3-6, 6-3, 6-7, 6-4, 6-3.

Ilie Năstase, Arthur Ashe și trofeul de la US Open. Foto GettyImages
Ilie Năstase, Arthur Ashe și trofeul de la US Open. Foto GettyImages

Dar să vedem istoria unui US Open de poveste, în care Ilie a câştigat în stilul caracteristic un turneu care a rămas interzis românilor încă 45 de ani, până în 2017, când Horia Tecău s-a impus la dublu. Primul tur, primele hohote de râs induse de „Nasty“. L-a bătut pe Jairo Velasco Sr., fără să-i lase bietului columbian decât două game-uri. „Mă grăbeam să-mi iau nevasta de la aeroport“, a motivat atunci primul număr 1 mondial din istorie. A urmat Roger Taylor, un britanic care I-a scos peri albi românului. Victorie la mare luptă, în cinci seturi. Apoi, Patrice Dominguez, Bob Hewitt, Fred Stolle şi Tom Gorman au fost trimişi acasă de campionul nostru.

Degetul mijlociu al lui Ilie spre tribune

A urmat finala, jucată atunci la Forest Hills, la mică distanţă de locul actual de la Flushing Meadows. 15.000 de spectatori în tribune pentru a-l purta pe Arthur Ashe spre victorie. La 2-1 la seturi şi 4-2 în setul patru, Ilie era pe cale să renunţe, după ce aruncase cu o minge după un arbitru de linie şi arătase publicului degetul mijlociu! Dar povestea spune că „Nasty“ a văzut printre spectatori un tip care-şi smulgea părul din cap la fiecare greşeală a lui. Românul şi-a zis să încerce să joace un pic mai bine de dragul fanului care suferea în tribună, dar şi al soţiei, aflată în lojă. „Cine să fie cu mine? Doar nevasă-mea. Erau 15.000 de oameni împotriva mea“, şi-a amintit mai târziu Ilie, care l-a uitat pe fanul zbuciumat.

3-6, 6-3, 6-7 (1), 6-4, 6-3 pentru Năstase şi s-a făcut linişte în arenă. Doar pentru puţină vreme, căci şarmul românului nu avea cum să nu câştige uralele spectatorilor.

„Cea mai puternică rachetă a armatei române“

”Nasty”, primul român care a ridicat trofeul US Open deasupra capului. Foto GettyImages
”Nasty”, primul român care a ridicat trofeul US Open deasupra capului. Foto GettyImages

10 septembrie a însemnat pentru tenisul românesc recunoşterea internaţională deplină. Numit de comentatorul finalei de la US Open „Cea mai puternică rachetă a armatei române“, Ilie fiind încă de pe atunci cadru militar, legimat la Steaua, el a devenit pata de culoare a tenisulului mondial, un jucător iubit şi adulat de publicul cu care îi plăcea atât de mult să se certe în timul meciurilor. Năstase a primit un cec în valoare de 25.000 de dolari. În 1972, turneul american a avut premii totale în valoare de 117.000 de dolari. La actuala ediţie, premiile sunt de 60 de milioane de dolari!

Povești de neuitat cu Arthur Ashe

Ilie Năstase a fost bun amic cu americanul pe care l-a învins în finala din 1972. De fapt, în acele vremuri, toţi tenismenii erau prieteni între ei. Neastâmpăratul „Nasty“ şi gentlemanul Ashe au făcut echipă, la dublu, la trei ani de la finala epică de la US Open. Era în iulie 1975, la Louisville (SUA), unde populaţia afro-americană era majoritară. Adversarii, americanii Jimmy Connors şi Edie Dibbs, râdeau de Ilie că o să fie amendat pentru că el e alb şi Ashe e negru. Atunci, „Nasty“ s-a vopsit pe tot corpul cu cremă de pantofi neagră! „Fără ca Artur să mă vadă, am intrat pe teren cu un prosop pe cap sub privirile a 6.000 de spectatori negri. Când mi-am scos prosopul a fost un moment de linişte totală, după care au izbucnit în aplauze ca la fotbal! Arthur nu se mai putea opri din râs, n-a putut juca vreo cinci minute“, şi-a amintit Năstase.

Tot în 1975, Ilie a reuşit sa-l scoată din sărite pe cel mai calm jucător de tenis al acelor vremuri. Evident, vorbim de Arthur Ashe. La Mastersul de la Stockholm (actualul Turneu al Campionilor), în setul trei, la 1-4, Ilie şi-a început spectacolul: ceartă cu un suporter şi cu arbitrul. Ashe aştepta, aparent plictisit, ca Ilie să reia odată jocul. „Nu ştiu ce mi-a venit, dar am hotărât, brusc, să trag de timp. Băteam mingea pentru a servi, apoi întrebam: Eşti gata, domnule Ashe? Şi iar, şi iar, şi iar. Nu mai ţin minte de câte ori am făcut-o, dar a fost de multe ori“, şi-a adus aminte „Nasty“.

Întruchiparea calmului, Ashe, a clacat. S-a îndreptat spre fileu ţipând: „Gata! Până aici! M-am săturat!“. Şi-a luat bagajele şi a mers glonţ în vestiar. Arbitrul i-a descalificat pe amândoi, apoi a revenit şi l-a pedepsit doar pe „Nasty“. A patra descalificare din acel an! Împăcarea a fost romantică, seara, la restaurant: „M-am strecurat spre Ashe, ascunzându-mă tot timpul în spatele unui buchet uriaş. Când am ajuns la masa lui, a văzut florile, m-a văzut şi pe mine, a zâmbit, apoi a râs. Fusesem iertat“.

Ilie Năstase despre…

Porecla Nasty (Răutăcios) - Rosemary Casals, partenera mea de dublu, m-a botezat aşa. Eu credeam că e doar un diminutiv englezesc al numelui meu.

Planuri de joc - Ce plan de joc? De unde informaţii? N-aveam preparator fizic, antrenor cu tactica, nutriţionist.

Antrenamente - Antrenamentul meu era jocul. Jucam şi dublu, şi dublu mixt, ăsta era cel mai bun antrenament. Azi, nu se mai poate. Uită-te la Djokovici, zici că e din cauciuc.

Vechile rachete, mai mici - Cei de acum nici n-ar nimeri mingea cu ele.

Plăcerea de a juca - Nu o mai văd la nimeni acum.

Contractul cu Nike - Am fost primul sportiv din lume care a semnat cu Nike. Phil, fondatorul firmei, mi-a zis: „Ilie, suntem la început, îţi pot oferi 10.000 de dolari“. Am fost de acord, dar managerul meu i-a spus că nu acceptă mai puţin de 15.000. Phil a semnat şi a zis: „M-aţi ruinat!“.

Arbitri - Mă luam la harţă, fiindcă aveam dreptate, simţeam când e mingea bună şi când e out. L-am pus odată pe unul să asculte fileul cu urechea, altuia i-am luat ochelarii, unuia pălăria.

Pauze de toaletă - N-aveai voie să te duci la toaletă în timpul meciului. Mi-a venit o dată, la Wimbledon. I-am zis arbitrului că fac pe mine, în chiloţi. Sau pe teren. S-a speriat şi a zis: „Du-te naibii de nebun la toaletă!“

Ilie Năstase la US Open 1972

Turul I: 6-0, 6-2, 6-0 cu Velasco Sr.

Turul II: 7-5, 6-2, 6-7, 2-6, 7-6 cu Taylor

Turul III: 6-3, 5-7, 6-2, 6-3 cu Dominguez

Optimi: 6-4, 6-4, 6-2 cu Hewitt

Sferturi: 6-4, 3-6, 6-3, 6-2 cu Stolle

Semifinale: 4-6, 7-6, 6-2, 6-1 cu Gorman l

Finala: 3-6, 6-3, 6-7, 6-4, 6-3 cu Ashe

Două trofee de Grand Slam, la simplu, are Ilie Năstase în palmares: US Open 1972 şi French Open 1973. Românul a pierdut şi două finale, la Wimbledon, în 1972 şi 1976.

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite