Emil Săndoi, recrutat de Securitate sub numele „Eugen”. Numele celor 12 fotbaliști ajunși în documentele poliției politice

Unul dintre numele importante ale fotbalului românesc din ultimele patru decenii, fostul internațional Emil Săndoi, apare în arhiva CNSAS într-un dosar de rețea al Securității, întins pe perioada 1985-1989. O investigație publicată de Gazeta Sporturilor, pe baza documentelor consultate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, dezvăluie cum a ajuns fundașul Universității Craiova în atenția serviciului secret comunist, ce informații îi erau cerute și cum era evaluat de ofițerii săi de legătură.

Emil Săndoi (FOTO: Sportpictures)

Dosarul de rețea R225432 are 31 de file. Potrivit GSP, Săndoi avea 20 de ani în momentul recrutării și era student la Facultatea de Mecanică din Craiova. Pe 24 octombrie 1985 ar fi semnat un angajament prin care accepta să furnizeze informații Securității, materialele urmând să fie semnate cu numele conspirativ „Eugen”.

Securitatea l-a studiat înainte să-l recruteze

Recrutarea nu s-a produs din senin. Documentele prezentate de GSP arată că, încă din vara anului 1985, Securitatea strângea informații despre tânărul fotbalist. Surse din anturaj îl prezentau drept disciplinat, liniștit, fără probleme cu antrenorii și colegii și fără un interes special pentru procurarea unor bunuri din străinătate. O verificare efectuată și la domiciliu îl descria ca pe un tânăr cu o comportare civilizată, fără vicii care să-i creeze probleme familiale sau sociale.

Mai importante sunt însă aprecierile făcute chiar de ofițerul care pregătea recrutarea.

Într-un raport din 9 octombrie 1985, locotenent-majorul Constantin Guță îl caracteriza pe Săndoi drept „sociabil, respectuos”, apreciind că putea purta discuții pe numeroase teme și că era „un tânăr inteligent”. Ofițerul considera, în același timp, că fotbalistul avea „reale posibilități informative” în interiorul Universității Craiova.

Din perspectiva Securității, tocmai accesul în vestiar, la cantonamente și la deplasările externe făcea din el o potențială sursă valoroasă.

În raportul întocmit după recrutare, Guță consemna că Săndoi avusese o atitudine corespunzătoare și „s-a dovedit a fi sincer”. Ulterior, alte documente interne apreciau că informațiile transmise de „Eugen” aveau valoare operativă și ajutau Securitatea să cunoască mai bine sportivii de performanță.

Cine sunt cei 12 fotbaliști trecuți în „Nota de relații”

Un document aparte apare chiar în ziua semnării angajamentului. Este vorba despre o „Notă de relații”, în care erau trecute 12 persoane din lumea fotbalului cu care Săndoi avea legături și despre care ar fi putut furniza ulterior informații, dacă Securitatea ar fi fost interesată.

Potrivit documentului publicat de GSP, cei 12 erau: Adrian Popescu, Octavian Popescu, Vasile Mănăilă, Gheorghe Popescu, Pavel Badea, Marian Bîcu, Florin Cioroianu, Dumitru Stîngaciu, Alpar Meszaros, Mihai Țîrlea, Bogdan Bănuță și Ovidiu Barba.

Primii șapte erau colegi ai lui Săndoi la Universitatea Craiova. Stîngaciu evolua la Steaua, Meszaros la „U” Cluj, Țîrlea la UTA, Bănuță la FC Argeș, iar Barba la FCM Brașov, cei din urmă fiind cunoscuți de Săndoi din anturajul naționalei de tineret. La finalul documentului apărea și mențiunea că mai existau și alte asemenea relații.

Șase note informative între 1986 și 1989

Mapa anexă a dosarului conține, potrivit investigației GSP, șase note informative atribuite sursei „Eugen”, din perioada martie 1986 – august 1989.

O primă notă îl privește pe maseurul Universității Craiova, Aurelian Țîcu. Săndoi furniza informații despre modul în care acesta își îndeplinea atribuțiile, despre relația sa cu jucătorii și despre comportamentul avut în deplasările din străinătate. Ofițerul nota că „Eugen” fusese instruit să urmărească probleme concrete de interes pentru Securitate.

O altă notă îl avea în centru pe fundașul Vasile Mănăilă. Despre acesta se arăta că „se pregătește cu conștiinciozitate”, fiind consemnate inclusiv relațiile mai apropiate pe care le avea cu unii dintre colegi și comportamentul său în deplasările externe.

Ce a scris despre Gică Popescu

Printre cei despre care „Eugen” ar fi furnizat informații se afla și Gică Popescu, viitorul căpitan al Barcelonei și al echipei naționale.

În nota din 3 octombrie 1986, Săndoi îl prezenta pe colegul său drept preocupat de performanța sportivă și „sincer și corect” în relația cu ceilalți jucători. De asemenea, era menționat comportamentul lui Popescu în deplasările peste hotare.

Detaliul spectaculos descoperit în arhivă este că și Gică Popescu se afla în evidența Securității, sub numele conspirativ „Petrescu”. Ofițerul nota chiar pe materialul furnizat de „Eugen” că o copie urma să fie introdusă în dosarul „Petrescu”.

Mai mult, în dosarul lui Săndoi apare, în sens invers, o copie a unei note atribuite lui „Petrescu” despre Emil Săndoi. Documentul îl caracteriza pe fundașul Craiovei drept serios la antrenamente, prieten cu colegii și preocupat să-și termine studiile și să devină inginer.

În cazul lui Gică Popescu, CNSAS avea să stabilească în 2009 că acesta nu a fost colaborator al Securității în sensul legii, chiar dacă exista un dosar de rețea.

„Știe ce are de făcut la lot”

Alte documente oferă indicii despre relația dintre „Eugen” și ofițerii de legătură. În martie 1986, căpitanul Victor Velișcu consemna că Săndoi îl sunase acasă pentru a-și cere scuze că nu putea ajunge la o întâlnire stabilită deoarece fusese convocat la lotul național de tineret. În raport apărea precizarea că fotbalistul știa ce sarcini avea de îndeplinit în perioada petrecută la lot.

În februarie 1987, același ofițer aprecia că „Eugen” avea posibilități reale de informare atât în vestiarul Universității Craiova, cât și la naționala de tineret. În paralel însă, Securitatea îl verifica inclusiv pe propriul colaborator: documentele indică interceptarea periodică a telefonului de acasă și episoade în care au fost urmărite relațiile sale cu studenți străini din Craiova.

Notele din cantonamente aveau în general un ton lipsit de acuzații grave. După pregătirea de iarnă a Craiovei de la Bușteni, de exemplu, „Eugen” informa că „nu au existat probleme deosebite” și că atmosfera din echipă era bună. Informația aparent banală putea însă produce consecințe operative: într-o adnotare la același document, ofițerul consemna că antrenorul Constantin Oțet urma să intre în verificări mai ample, în perspectiva deplasărilor peste hotare.

Emil Săndoi: „N-am avut nicio tangență cu fenomenul ăsta”

Contactat acum de Gazeta Sporturilor, Emil Săndoi a declarat că nu își amintește asemenea episoade și că nu poate confirma autenticitatea documentelor sau a semnăturilor atribuite lui. Fostul internațional a spus că nu știe nimic despre numele conspirativ „Eugen” și nici despre ofițerul Constantin Guță. Săndoi a afirmat că singurele lucruri pe care le-ar fi putut spune despre colegii săi ar fi fost legate de antrenamente, prietenie și viața de echipă și a respins ideea că ar fi avut legături cu acest fenomen.