VIDEO Revoluţia muzicii româneşti s-a dezumflat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Timp de două decenii, peisajul muzical s-a transformat încontinuu, trecând prin diferite curente, care nu au rezistat însă mai mult de câţiva ani. La 20 de ani de la Revoluţie, muzica din România se împarte între manele, hituri de club şi clonele lui Marius Moga, însă niciun gen nu mai reprezintă „o forţă“.

În urmă cu 20 de ani, o Românie trezită dintr-un somn de jumătate de secol încerca să digere libertatea cu tot ceea ce a adus ea. La fel ca vitrina unuia dintre multele bouticuri „capitaliste", unde existau, „în consens", şi dresuri plasă, şi Bonibon, şi lănţişoare de aur, ceea ce mult mai târziu avea să se numească showbiz autohton a testat, la început, o formulă bazată pe imitaţie, kitsch, dar şi inovaţie.

Cum s-a născut publicitatea românească, ce seriale urmărea publicul în anii '90, pentru ce desene animate chiuleau cei mici de la şcoală, care erau melodiile ce nu lipseau de la nicio petrecere şi ce vedete lansa televiziunea, dar şi cum s-au transformat toate acestea timp de două decenii aflaţi din serialul care începe astăzi, în „Adevărul".

Însăşi Revoluţia din '89 a fost una cu cântec. La figurat, dar şi la propriu, căci românii ieşiţi în stradă au exprimat ceea ce simţeau în fel şi chip, chiar şi prin muzică. Au tăiat stemele de pe steaguri, au ars tablourile cu „tiranul" şi au cântat „Ole, ole, ole, ole, Ceauşescu nu mai e" în faţa Comitetului Central.

Peste doar câteva zile, apărea primul hit liber: „Vino, Doamne!", interpretat de Valeriu Sterian. „Tradiţia" avea să fie continuată cu o altă piesă conjuncturală, născută în toiul evenimentelor desfăşurate în vara lui '90, în Piaţa Universităţii: „Imnul golanilor". Deşi nu a intrat niciodată în vreun top, melodia lui Cristian Paţurcă a rămas şi acum în conştiinţa publicului.

Muzica a jucat un rol important pentru români, fie că i-a însoţit în momente dificile sau, dimpotrivă, într-un context fericit. Astfel, mişcările năucitoare de şolduri braziliene din videoclipul „Lambada" au aprins imaginaţia multora chiar din prima zi a anului 1990, la primul Revelion liber.

După două decenii, trupa Kaoma interpreta hitul în cadrul unei emisiuni TV din România, iar dansurile languroase pe care le promovau în clipul din 1989, un fel de fruct oprit la vremea respectivă, aveau să devină, cu foarte puţine excepţii, o condiţie sine qua non pentru o carieră muzicală în 2010.

Însă românii îşi doreau mai mult. În anii '90, femeile de la Apaca nu voiau nici bani, nici valută, ci pe însuşi premierul de la acea vreme, Petre Roman. Bărbaţii mai aveau de aşteptat până în 1991, anul în care Daniela Gyorfi se lansa la Festivalul de la Mamaia.

Imediat după Revoluţie, artiştii români, în special cei care cântau muzică uşoară, au „acţionat" pe un teritoriu fertil. Cei deja consacraţi au lansat în continuare şlagăre precum „E bine, e foarte bine" (Mirabela Dauer) sau „Te rog, domnişoară nu pleca" (Gabriel Cotabiţă). În tot acest timp se impuneau şi cântăreţe tinere ca Mădălina Manole, care în 1991 dădea lovitura cu piesa „Fată dragă", şi Laura Stoica, solista care a lansat hitul „Un actor găbit" în 1992.

Rockerii, depeşarii şi fanii Michael Jackson

Ceea ce avea să schimbe lucrurile a fost însă fenomenul MTV, care a cucerit întreaga Europă la sfârşitul secolului trecut. România nu a făcut excepţie odată ce cabliştii au început să transmită programele postului, în 1992, iar publicul, în special cel tânăr, s-a îndreptat masiv spre muzica străină.

Lucru deloc de blamat, mai ales când VJ-ii postului erau „frumoşii nebuni" Ray Cokes, Davina şi Toby Amies. Anunţat de câteva hituri din anii 1990 şi 1991 - „Joyride" (Roxette), „U Can't Touch This" (MC Hammer), „Ice, Ice Baby" (Vanilla Ice), „Wind of Change" (Scorpions), „The Power" (Snap) - valul de muzică străină a luat în următorii ani proporţiile unui tsunami.

Deşi ce e val ca valul trece, după cum spune poetul naţional, acei ani au însemnat, totodată, divizarea publicului în trei curente care au adepţi chiar şi în ziua de azi: rockerii, depeşarii şi fanii lui Michael Jackson.

Întoarcerea la origini

În 1995, pentru muzica românească a început un nou capitol: apariţia dance-ului autohton. Mai întâi, genul a fost testat timid de trupa T-Short, cu piesa „Noapte de vis", dar în curând dance-ul românesc a devenit un soi de cutumă a petrecerilor tinerilor. Hip-hopul ieşea şi el din underground, astfel că „Pantelimonul petrecea" cu BUG Mafia, iar pe vremea când lumea putea fi concepută fără Bamboo, tinerii dansau toată „Vara" cu Genius, în discoteca „cea mai tare", Ring din Costineşti. Trupa K1 („Fata verde") semnalizase deja în direcţia etno-dance-ului (drum pe care au „umblat" mai târziu Ro-Mania, Hora şi Etno), iar 3rei Sud Est dădea sens noţiunii de boy-band românesc şi cucerea topurile în 1997 cu melodia „Ai plecat".

Mijlocul anilor '90 a reprezentat un nou start şi pentru rockul românesc. Două trupe-etalon, Iris şi Holograf, au abordat un nou sound şi au lansat superhituri ca „Somn bizar", „Baby" şi „Să nu crezi nimic", respectiv „Vreau o minune" şi „Ţi-am dat un inel". Anii '98-'99 au fost o perioadă propice şi pentru trupele de fete chiar dacă „mirajul" nu a ţinut prea mult. Exotic şi ASIA sunt două exemple concludente în acest sens.

În 1998 s-a născut şi proiectul

André (foto), unul dintre fenomenele muzicii româneşti, cu peste 1.200.000 de albume vândute. Trupa, o adevărată găină cu ouă de aur pentru doi taţi cu ambiţii mari, a mizat pe versuri provocatoare, atitudine rebelă şi imagine nonconformistă, astfel că piesele „Liberă la mare", „Prima iubire" şi „La întâlnire" au devenit rapid hituri.

Pariul Eurovision

Deşi Eurovisionul nu mai lansează de mulţi ani vedete precum ABBA sau Celine Dion, concursul reprezintă încă o miză pentru compozitorii şi cântăreţii din România. Mihai Trăistariu a ocupat doar locul 4, în 2006, dar piesa sa, „Tornero", a devenit un hit internaţional.

Lumea manelelor

Deşi există în „forma modernă" încă din anii '60, manelele au început să câştige popularitate la începutul anilor '90. După apariţia unor interpreţi ca Adrian Minune, Costi Ioniţă, Vali Vijelie sau Nicolae Guţă, manelele au devenit, la sfârşitul deceniului trecut, unul dintre cele mai populare genuri din România. Considerate o formă de subcultură, blamate de mulţi, dar susţinute de un public mult mai numeros, manelele au în continuare numeroşi fani în România.

Trendul Marius Moga şi exportul de muzică

„Iar în anul 2000, când nu vom mai fi copii...", e un refren pe care foarte probabil l-a cântat şi Marius Moga, în copilărie. Începând din 2001, timp de câţiva ani buni piaţa muzicală a fost dominată de creaţiile sale, care au rulat la toate radiourile şi posturile TV de specialitate, în ciudat deselor acuzaţii de plagiat.

Deşi a fost ţinta multor atacuri venite din partea colegilor de breaslă (compozitori din vechea şi din noua generaţie), „micul Mozart" a făcut ceea ce a ştiut cel mai bine, adică a scris hituri pe bandă rulantă pentru artişti ca Andra, Simplu, Akcent, Andreea Bălan, Smiley, Anda Adam, Corina, Morandi şi mulţi alţii.

Chiar dacă unele voci spun că epoca Marius Moga s-a terminat, el se numără încă printre cei mai bine cotaţi compozitori din România, dar, la rându-i, trebuie să facă faţă concurenţei. În ultimii ani, o serie de produse şi proiecte au captat atenţia publicului tânăr, ba chiar au trecut graniţa cu succes, chiar dacă unii cârcotaşi spun că sunt doar clonele lui Moga.

Filiera moldovenească

Într-o vreme în care muzica s-a mutat în cluburi, iar noţiunea de album nu prea mai are sens din cauza pirateriei şi a distribuirii produselor muzicale în mediul online, proiectele „de moment" reprezintă o soluţie la îndemână.

Astfel, piese difuzate în heavy rotation pe radiouri şi în cluburi au transformat peste noapte în staruri internaţionale câţiva artişti români, printre care Inna şi Edward Maya.

Bineînţeles, primul dar şi cel mai de succes produs românesc a fost trupa O-Zone, iar asta dacă omitem faptul că membrii trupei sunt, de fapt, originari din Republica Moldova.

Mai mulţi artişti basarabeni s-au consacrat în România, iar Pavel şi Cleopatra Stratan se numără printre aceştia. De altfel, micuţa Cleo, care a lansat primul album la trei ani şi jumătate, a intrat în Cartea Recordurilor şi a devenit un adevărat fenomen pe piaţa muzicală din România, datorită hitului „Ghiţă".

image
image

Hituri lansate în ultimii 20 de ani

















Vedete



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite