18 ani de la moartea lui Arthur Miller, dramaturgul care și-a înșelat soția cu Marlyn Monroe. Cât a durat amorul
0Dramaturgul american Arthur Miller s-a stins din viaţă la 10 februarie 2005. Doctor onorific al universităţilor Oxford şi Harvard, Miller a fost cel de-al treilea soț al fascinantei Marlyn Monroe.
Pentru activitatea depusă în slujba dramaturgiei, a fost recompensat cu şapte premii Tony, două premii ale Cercului Criticilor, un premiu Obie, un premiu Olivier, distincţia John F. Kennedy Lifetime Achievement Award, premiul Dorothy and Lilian Gish.
Dramaturgul Arthur Miller s-a născut la 17 octombrie 1915, în New York, fiu al cuplului Isidore şi Augusta Miller, potrivit www.famousauthors.org, citat de Agerpres.
Tatăl său şi-a pierdut averea în timpul marii crize economice, în anii 1920, familia sa trecând prin momente dificile şi neavând posibilităţi să-i asigure finanţarea necesară pentru studii la nivel de colegiu. Arthur Miller a lucrat, timp de doi ani, într-un depozit de piese de automobile, câştigând bani suficienţi pentru a-şi putea plăti cursurile la Universitatea din Michigan, în 1934, unde a studiat istoria şi economia. A absolvit în 1938. A beneficiat de Proiectul Federal de Teatru al Guvernului SUA, unde Miller a avut posibilitatea să înveţe despre arta teatrală, lucrând cu scriitori şi regizori înzestraţi precum Clifford Odets şi Elia Kazan. Prima sa producţie pe Broadway, ''The Man Who Had All the Luck'', deschisă publicului în 1944, a cunoscut doar patru reprezentaţii.
Primul succes pe Broadway
După ce a lucrat ca jurnalist, perioadă în care a scris relatări despre Al Doilea Război Mondial, şi a publicat un roman despre antisemitism, Miller a înregistrat primul său succes pe Broadway cu ''All My Sons'' (1947). A urmat, în 1949, capodopera ''Death of a Salesman'', pentru care a fost distins cu Premiul Pulitzer, apoi ''A View from the Bridge'' şi ''The Crucible'', acestea fiind operele care l-au consacrat în dramaturgia universală. Miller a regizat şi a semnat producţia ''Death of a Salesman'' la Teatrul de Artă al Poporului din Beijing, în 1983. A continuat să scrie, printre acestea numărându-se şi un scenariu adaptat al piesei ''The Crucible'', care avusese premiera în 1953, pentru o producţie cinematografică de anvergură.
Scrierile sale, inspirate din tragedia greacă
În anii 1940 şi 1950, a fost foarte implicat în dezbaterile contemporane care vizau societatea americană, în special cele care tratau inegalităţile în spectrul muncii şi al chestiunilor de rasă. A scris, de asemenea, o adaptare a piesei lui Henrik Ibsen din 1884, ''An Enemy of the People''. Printre operele publicate se numără ''The Misfits'', ''After the Fall'', ''Incident at Vichy'', ''The Price'', ''The American Clock'', ''Broken Glass'', ''Mr. Peters' Connections'' şi autobiografia ''Timebends''. Un dramaturg modern, Miller a declarat că s-a inspirat din tragedia greacă, în special din Sofocle.
Cea mai lungă căsătorie
Pe lângă o carieră remarcabilă, Miller a rămas în istorie drept cel de-al treilea soț al lui Marlyn Monroe. A fost cea mai lungă căsătorie a divei, deși cei doi erau două firi complet opuse.
Pe lângă factorii care au provocat un stres major în relaţia lor, cum ar fi sarcinile eşuate, neînţelegerile şi ciocnirile din cauza muncii, demonii lui Monroe, dobândiţi în urma consumul de în consumul de alcool şi droguri, s-au dovedit imposibil de înfrânt, relatează okmagazine.ro
Monroe l-a întâlnit pentru prima dată pe Miller în 1950. La vremea respectivă, ea încă mai încerca să-şi găsească faima, în timp ce el era deja aclamat drept unul dintre cei mai importanţi dramaturgi ai ţării, graţie Premiului Pulitzer câştigat. Monroe se culca şi cu prietenul lui Miller, regizorul Elia Kazan, care se afla la Los Angeles pentru a-i prezenta un scenariu lui Miller.
Monroe l-a condus pe Miller la aeroport în ianuarie 1951, când s-a întors la New York. Îi spusese cât de nefericită era căsnicia sa actuală(n.r: era căsătorită cu Joe DiMaggio), aşa că se aştepta să se întoarcă în curând.
"Cred că aş muri cu adevărat dacă te-aş pierde vreodată”
Cei doi nu s-au mai întâlnit până în 1955, când actriţa s-a mutat la New York pentru a studia la Actors Sudio. Atunci, Monroe chiar a legat o relaţie cu prietenii săi, Norman şi Hedda Rosten, pentru a se apropia de dramaturg.
Curând, Miller şi Monroe au început o aventură, în ciuda faptului că el era un bărbat căsătorit. El era reticent în a-şi părăsi soţia, dar era foarte îndrăgostit de Monroe. Într-o scrisoare îi spunea: „Cred că aş muri cu adevărat dacă te-aş pierde vreodată”. În primăvara anului 1956, el a plecat în Nevada pentru a-şi stabili rezidenţa, astfel încât să poată divorţa de soţia sa.
Nu a fost la înmormântare
Rebecca Miller, fiica lui Arthur, spunea că mariajul celor doi a fost unul devastator. Tatăl ei s-a transformat dintr-un scriitor productiv într-o persoană care abia putea să scrie la sfârşitul căsătoriei lor. În acelaşi timp, Rebecca recunoaşte că Marilyn avea o adevărată carismă şi, uneori, când era în cameră cu cei doi, simţea că nu ar trebui să fie acolo. După o căsnicie furtunoasă, cu abuz de alcool și droguri din partea divei, cu câteva sarcini pierdute, căsnicia nu mai putea fi reparată. Separarea a fost anunţată pe 11 noiembrie 1960.
Monroe a murit din cauza unei supradoze de droguri la 5 august 1962, la vârsta de 36 de ani. Miller a ales să nu participe la înmormântarea ei, menţionând „Ea nu va fi acolo”.
Se încarcă comentariile...
