Cum ar fi arătat clasamentul Eurovision 2016 dacă sistemul de vot nu s-ar fi schimbat: ce ţări au fost avantajate şi cine ar fi câştigat

Finala Eurovision 2016, găzduită de Suedia, a marcat o premieră odată cu transformarea radicală a sistemului de votare. Jamala a câştigat râvnitul trofeu, dar şi ocazia ca ţara ei, Ucraina, să organizeze ediţia de anul viitor a concursului, însă clasamentul ar fi arătat altfel dacă regulile nu s-ar fi schimbat, iar de victorie s-ar fi bucurat o altă concurentă.

Jamala, o artistă de origine tătară din Crimeea, a fost desemnată câştigătoarea Eurovision 2016, datorită interpretării piesei „1944“, care a obţinut un total de 534 de puncte. Poziţia secundă a revenit reprezentantei Australiei, Dami Im, cu piesa „Sound of Silence“, care a strâns 511 puncte. Podiumul a fost completat de Rusia, al cărei reprezentant, Sergey Lazarev, a fost considerat marele favorit al ediţiei, şi care a acumulat 491 de puncte pentru piesa „You are The Only One“.

Procedura de votare în finala Eurovision 2016 a fost transformată radical, aceasta fiind prima schimbare majoră din anul 1975 până acum. Nu doar că rezultatele au fost prezentate într-o nouă formă, ci au fost şi calculate altfel decât până acum. Aşa se face că Australia a fost favorita experţilor, Rusia a fost în topul preferinţelor publicului, însă Ucraina a câştigat marele premiu. Votul detaliat îl puteţi consulta aici, iar clasamentele din cele două semifinale sunt disponibile aici. 

Dacă modificările sistemului de vot nu ar fi existat, clasamentul ar fi arătat cu totul altfel, potrivit jurnaliştilor de la site-ul eurovisionworld.ro, iar cea mai notabilă diferenţă ar fi fost câştigătorul. Dacă organizatorii ar fi păstrat vechile reguli, Australia ar fi ieşit învingătoare, fapt ce nu ar fi scutit Eurovisionul de controverse, având în vedere că au fost mulţi cei care au contestat participarea Australiei în competiţie, dat fiind că ţara nu face parte din Europa. 

Desigur, în fiecare situaţie ar fi existat avantajaţi şi dezavantajaţi. De exemplu, printre cele mai afectate ţări de noul sistem au fost Letonia şi Italia, care au ocupat poziţia a 15-a, respectiv a 16-a, însă ambele ar fi urcat patru poziţii dacă se menţinea vechiul sistem de vot. 

La polul opus, noua modalitate de vot a fost prielnică pentru Polonia, care în finala Eurovision 2016 s-a clasat pe locul opt, însă ar fi fost abia pe poziţia 19 dacă votul ar fi rămas neschimbat. O altă ţară avantajată a fost Malta, care a terminat concursul pe locul 12, dar ar fi fost codaşă potrivit vechilor reguli, ieşind pe antepenultima poziţie. 

Vă prezentăm în continuare cum a fost modificat sistemul de vot, dar şi cum ar fi arătat clasamentul final dacă regulile nu s-ar fi modificat. 

Potrivit vechilor reguli:

• juriul de specialitate al fiecărei ţări participante notează piesele de la 1 (cea mai bună) la 26 (cea mai slabă)
• voturile publicului sunt transformate în note de la 1 (cea mai bună) la 26 (cea mai slabă)
• rezultatele sunt combinate
• primele zece piese rezultate în urma mediei dintre cele două punctaje primesc puncte, de la 1 la 8, 10 şi 12

Potrivit noilor reguli:

• juriul de specialitate al fiecărei ţări participante notează piesele de la 1 (cea mai bună) la 26 (cea mai slabă)
• voturile publicului sunt transformate în note de la 1 (cea mai bună) la 26 (cea mai slabă)
• primele zece piese din topul juriilor primesc puncte, de la 1 la 8, 10 şi 12
• primele zece piese din topul publicului primesc puncte, de la 1 la 8, 10 şi 12