„Lupii Albi“ predau istoria prin spectacole: „Vrem ca şi azi copiii să se joace de-a Mihai Viteazul şi Vlad Ţepeş, nu doar de-a Superman şi Batman“

Înainte de 1989, în ciuda faptului că erau foarte solicitaţi la filme, cascadorii îşi dădeau întâlnire cu publicul şi prin intermediul spectacolelor, organizate îndeosebi pe stadioane.

„Am organizat peste 300 de spectacole în ţară şi circa 250 în străinătate, în Uniunea Sovietică şi în Polonia. Pe lângă stadioane, am ţinut reprezentaţii şi la teatru. Am avut «Corabia Timpului», care s-a jucat pe scenă, în 34 de reprezentaţii, până să ne interzică. Treceam prin toată istoria românilor, pornind de la Traian şi Decebal şi terminând cu o bătaie de salon, ca-n westernurile americane. Iar la final fiecare cascador se prezenta în felul lui. Eu am sărit de 34 de ori printr-un geam de sticlă, pentru că aşa făcusem în filmul «Revanşa». Totul a început în 1975. Eram la «Chemarea aurului», film nemţesc regizat de Sergiu Nicolaescu, când ni s-a propus pentru prima oară să facem un asemenea spectacol, după modelul celor din străinătate. Şi l-am organizat la Ploieşti, pe stadionul echipei Petrolul. A fost ceva deosebit, am avut şi un turnir, lupte cu sabia, dar şi maşini sau motociclete. La un moment dat eram pe maşină şi săream prin nişte cercuri de foc, ca leul la circ. Ce să zic, nivelul era foarte ridicat, de aceea am fost şi solicitaţi în străinătate, unde ni s-a aprobat foarte greu să mergem. Ultimul spectacol de acest gen organizat de mine s-a ţinut în anul 1996, la Galaţi, pe stadion, după care a urmat o pauză lungă“, ne-a povestit fostul cascador Aurel Popescu. Cel mai important spectacol la care au lucrat cascadorii a fost „2.050 de ani de la întemeierea statului dac condus de Burebista“, pus în scenă în anul 1980, pe fostul stadion „Republicii“, la ordinul lui Nicolae Ceauşescu, de Hero Lupescu, regizorul de operă care s-a ocupat ulterior şi de festivitatea de deschidere a Cupei Mondiale de fotbal din 1982.

„A fost o nebunie! Mişunau într-una securiştii la repetiţii. Toate figurile istorice importante evocate cu această ocazie au fost interpretate de cascadori. Eu am fost Mihai Viteazul, fiindu-mi dublată doar vocea, de către Costel Constantin. Am şi o întâmplare fabuloasă de atunci. La repetiţii asista şi doamna Suzana Gâdea, dar erau în tribune şi Corneliu Vadim Tudor şi cu Adrian Păunescu. Unul într-un colt, celălalt în colţul opus, că erau certaţi. Şi la un moment dat, mai în glumă, mai în serios, mi-a spus Suzana Gâdea: «Domnu’ Ştefănescu, am o foarfecă în geantă. Adu, dom’le doi băieţi de-ai dumitale şi ţineţi-i pe ăştia doi, că eu îi tund pe loc!»“, şi-a reamintit fostul cascador Adrian Ştefănescu.

Reprezentaţiile cu tematică istorică n-au dispărut însă. Începând din 2013, o trupă de actori şi cascadori a preluat frâiele acestui demers. „Lupii Albi“ au în palmares, până acum, spectacole dedicate unor figuri precum Decebal, Traian, Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş şi Iancu Jianu. Şi n-au de gând să se oprească aici. Liderul trupei, Bogdan Jianu, este un autodidact, aşa cum a fost şi idolul său, Sergiu Nicolaescu.

„Încercăm să realizăm măcar unu la mie din ce a reuşit Sergiu, care este un model pentru noi toţi. Ţelul nostru este acela de a lăsa ceva în urma noastră, încercăm să predăm istoria prin spectacol. Ne pierdem identitatea, ca neam, iar asta e tragic! Vrem ca şi copiii din ziua de astăzi să se joace de-a Mihai Viteazul şi de-a Vlad Ţepeş, nu doar de-a Superman şi Batman. Anul acesta vom avea spectacole la Târgovişte – dedicat lui Vlad Ţepeş, la Mărăşeşti şi Focşani – cu şi despre eroii din Primul Război Mondial, dar şi la Cluj, cu ocazia împlinirii a 700 de ani de când regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, i-a acordat statutul de civitas regia, oraş regal liber. În funcţie de complexitatea fiecărui spectacol, pregătirea poate dura până la două luni. Cu două-trei săptămâni înainte, mergem în oraşul respectiv şi recrutăm tineri de acolo, dar şi figuraţie, pentru că o astfel de reconstituire istorica necesită de regulă peste 100 de oameni şi 10-12 cai“, a povestit Bogdan Jianu. Tot el este cel ce se ocupă de regia spectacolelor, dar a intrat şi în pielea unor personaje precum Vlad Ţepeş, Iancu Jianu, Gerula şi Baba Novac.

Ion Besoiu, coleg de reprezentaţie

În spectacolele realizate de „Lupii Albi“ au mai apărut, printre alţii, cascadorul Mihai Ungureanu, tenorul Vlad Miriţă, actorii Bogdan Farcaş şi Sebastian Bălăşoiu, dar şi nume consacrate ale teatrului şi filmului românesc, precum Ion Besoiu, Carmen Tănase, regretatul George Alexandru, Maia Morgenstern, Boris Petroff, Ion Haiduc şi Ioan Isaiu.

„Suntem încă marcaţi de dispariţia prematură a lui George Alexandru, Avea el o vorbă: «Să trăieşti frumos». Încercăm să nu-l facem de râs. Ţin minte şi astăzi cum a venit el prima oară ca să vadă ce facem. S-a uitat şi mi-a zis: «Băi, tu ai curaj! Ce faceţi voi aici nu e glumă. Trebuie să mă mai pregătesc puţin». Sunt cu adevărat onorat de faptul că atâţia oameni deosebiţi au crezut în demersul nostru. Costurile de producţie  sunt enorme, au fost cazuri în care a trebuit să vin şi cu bani de acasă ca să pot duce un spectacol la bun sfârşit, dar ei au venit să joace de plăcere, chiar şi în aceste condiţii“, a mărturisit Bogdan Jianu. În acest an, „Lupii Albi“ au realizat şi un turneu în Maramureşul Istoric (Ucraina), prin intermediul căruia sute de copii români au putut asista pentru prima oară la un spectacol de teatru în limba română. Mai exact, piesa „Dănilă Prepeleac“, după Ion Creangă, care a fost foarte gustată de micii spectatori.

Recent, o parte dintre fondatorii trupei „Lupii Albi“, cascadorii Daniel Pîşleagă, Adrian Pavlovschi, Cosmin Pădureanu şi Mohamed Jbara, plus actorul şi scenaristul Radu Pietreanu, au decis să abandoneze proiectul şi să înfiinţeze o altă echipă, „Vulturii Carpaţilor“, care se ocupă cu acelaşi gen de reprezentaţii. Printre reuşitele acestei trupe se numără  „Sigiliul Romei în Argeş“, un spectacol care a avut loc la Castrul Jidova, situat în proximitatea oraşului Câmpulung. Castrul este cea mai importantă construcţie militară romană din sistemul fortificaţiilor create la graniţa estică dintre dacii liberi şi zona cucerită de romani. A fost construit între anii 190-211, în timpul împăraţilor Commodus şi Septimius Severus.

Punem un mare accent pe costume, pe scenarii, care respectă adevărul istoric, dar şi pe distribuţie. Ne dorim să avem alături cât mai mulţi actori din garda veche, care au scris istoria filmului românesc. Noi realizăm de fiecare dată un film de lungmetraj în timp real, pentru că în spectacol nu e loc de duble. Facem căzături cu caii la câţiva metri de spectatori, totul e foarte antrenant pentru public. Bogdan Jianu actor şi cascador