CRONICĂ Dinastia Borgia, la Ateneu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Spectacolul-concert de muzică renascentistă, susţinut vineri seară, care poartă numele faimoasei familii de origine spaniolă, Borja, este un proiect pe care celebrul Jordi Savall l-a finalizat în 2010.

A fost imortalizat pe trei CD-uri şi are în total circa 218 minute. Ca şi pentru celelalte idei pe care le-a concretizat în minunate înregistrări – alături de ansamblurile înfiinţate de-a lungul timpului, care intră într-o complementaritate perfectă (Hespèrion XXI, formaţie instrumentală specializată în muzică medievală şi renascentistă, cu instrumentele aferente: violă, vielă, oud etc., La Capella Reial de Catalunya, dedicată vocilor, şi Le Concert des Nations, cu instrumente clasice pentru muzica secolelor XVII şi XVIII) –, acurateţea istorică şi muzica epocii s-au întâlnit pentru o frumoasă şi adânc impresionantă interpretare. 

Din marea desfăşurare a albumului menţionat, au fost selectate 30 de episoade (totalul fiind de 64) care reflectă aspectele unei epoci, despre care s-a cunoscut cel mai bine latura de senzaţie – datorită unor romane de capă şi spadă, piese de teatru (Hugo), opere (Donizetti) sau a unor seriale de televiziune mai noi sau mai vechi. 

Interferenţele a trei religii

Debarasată de bruiajele mai mult sau mai puţin tendenţioase, natura încărcată de luminozitate a muzicii – care cuprinde cam şase secole de istorie (fiind un itinerar sonor care are începuturile în 1063, pe timpul când Valencia era ocupată de musulmani, până la canonizarea lui Francisc Borgia, strănepotul vestitului Papă, în 1671) – înglobează o mare varietate de teme din folclorul arab-andaluz (Mowachah Billadi), otoman (Taksim, Makam, Lamento maur) sefard (Oración en ladino), cântece extrase din Cançoner de Montecassino, Cancioniero Musical de Palacio (Móxica) şi compoziţii originale semnate de  Gilles Binchois, Messer Fra Pietro de Hostia, Phillipus de Lurano, Josquin des Prez, Mateo Flecha, Bartolomeu Cárceres, Claude Godimel, Cristobal de Morales, José Cabanilles. 

Textele au adus în atenţie versurile lui Jordi de San Jordi (1390 – 1424), unul dintre scriitorii timpurii ai epocii de aur catalane, ale lui Ausiàs March, poet medieval aparţinând aceluiaşi Secol de Aur al literaturii din Valencia sau ale lui Garcilaso de la Vega, Bernardo Accolti, Antonio de Guevara, Fernández de Oviedo, Teresa de Jesús, Carlo Verardi (autorul scrierii Historia Baetica) ş.a. 

Aceste alegeri au fost făcute în ideea unei unităţi de expresie care să apropie publicul de cultura renascentistă spaniolă, care are alte caracteristici faţă de tradiţiile mai cunoscute precum cea franceză, italiană sau flamandă. Muzica se desfăşoară pornind de la piese instrumentale pline de viaţă, energie şi avânt, până la cele corale, de o eterată polifonie. 

De remarcat este şi faptul că spaţiul geografic vizat cuprinde, asemenea Ierusalimului, interferenţe ale celor trei mari religii monoteiste. De asemenea, ascultătorul este indirect invitat să se aplece asupra unor izvoare istorice obiective, care relevă fapte demne de luat mereu în considerare şi se referă mai ales la ocrotirea şi sprijinirea artelor într-o perioadă de mare avânt al acestora.

Univers oriental

Întregul spectacol a urmărit calitatea şi autenticitatea interpretării pornind de la stranii instrumente muzicale, continuând cu virtuozii care le puneau în rezonanţă, până la frumoasele  voci ale tenorului Francesc Garrigosa şi contratenorului Pascal Bertin (care au făcut parte din grupa condusă de soprana Adriana Fernandez) şi nu mai puţin ale fermecătorului tenor Lluis Vilamajo, baritonului Furio Zanassi şi basului Daniele Carnovich. 

Spectacolul de la Ateneu a fost gândit într-un crescendo continuu.

Dacă publicul de cultură europeană este destul de familiarizat cu linearitatea polifoniei flamande sau cu rafinatele dansuri medievale, universul oriental a fost extrem de interesant şi a încadrat cumva întreaga evoluţie, de la Mowachah Billadi Askara Min adbi Llama cu care a debutat concertul, până la Lamento-ul care evoca izgonirea maurilor din regat, efect amplificat prin retragerea fizică a celor trei admirabili instrumentişti din perimetrul scenic. La fel de sensibil a răsunat şi cvartetul bărbătesc în Oración aramea de la Hagadá de Pascua Judia. O remarcabilă performanţă a avut-o harpistul ansamblului a cărui prestaţie, susţinută ca densitate şi dificultate la cele două tipuri de instrument, a fost una dintre cele mai demne de laudă. 

Spectacolul a fost gândit într-un crescendo continuu care a culminat cu gregorianul Pange Lingua Gloriosi, suprapus peste momentul canonizării lui Francisco de Borja. Astfel, traseul muzical a urmărit avatarurile acestei familii care, după episoade tenebroase, îşi găseşte mântuirea prin acest vlăstar întors cu faţa spre calea înalt spirituală. Aclamaţiile îndelungate au fost răsplătite cu două bisuri consistente, primul extras tot din Dinastia Borgia şi al doilea, din repertoriul mexican, antrenând tot ansamblul care, pe aceste două suprafeţe, a demonstrat marea sa ştiinţă şi tehnică interpretativă. Este minunat că există Jordi Savall şi uimitorii săi colaboratori!

Showbiz

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite