Psihiatru: „Este important să nu renunţi la rutină. Rutina face oamenii să se simtă în siguranţă”

Psihiatru: „Este important să nu renunţi la rutină. Rutina face oamenii să se simtă în siguranţă”

Rutina ajută corpul să se simtă în siguranţă

Frica de noul coronavirus a creat un val imens de anxietate publică. Medicii psihiatri atrag atenţia că situaţia este una specială fără îndoială, dar că ar trebui să nu ne panicăm, ci să avem o stare de vigilenţă sănătoasă. Ce înseamnă asta?

Ştiri pe aceeaşi temă

„Anxietatea exprimată public în ultimele săptămâni se dovedeşte disproporţionată în comparaţie cu riscul pe care îl presupune acest coronavirus, aşa cum îl înţelegem în momentul de faţă. Panica colectivă declanşată se explică printr-un cumul de factori: cunoaştere limitată, emoţie necalibrată şi, nu în ultimul rând, senzaţionalismul din presă şi social media”, spune dr. Ana Pintilie, medic psihiatru la Clinica neurologică Neuroaxis din Bucureşti. 
Cum studiile legate de acest virus sunt încă incomplete şi, momentan, nu există un vaccin, ne confruntăm cu reacţia oamenilor în faţa incertitudinii şi impredictibilităţii. Această incertitudine lasă loc pentru declaraţii false, care, în mijlocul unei crize, pot ele însele să predispună la comportamente ce amplifică transmiterea bolii, potrivit epidemiologului Adam Kurowski. 
Specialiştii recomandă ca atunci când oamenii se simt cuprinşi de anxietatea legată de Covid-19 să aibă în vedere două lucruri: 
• Doctorii ştiu ce au de făcut şi au fost instruiţi să gestioneze bolile virale respiratorii cu mult înainte de Covid-19. 
• Există mai multe acţiuni concrete pe care le puteţi face pentru a vă proteja şi informa. Deşi acest virus este imprevizibil şi situaţia continuă să evolueze într-o direcţie neplăcută, să ne concentrăm pe ceea ce putem controla. Este firesc să experimentăm o serie largă de emoţii: furie, anxietate, îngrijorare sau panică:  probleme de concentrare: insomnie;  grijă exagerată pentru sănătate; sentimente de neajutorare;  
frică de oamenii care tuşesc sau par bolnavi şi de zonele aglomerate. 
 
 

Ce se întâmplă în creier atunci când ne este frică: 

 
Potrivit dr. Pintilie, pentru a înţelege ce se întâmplă în creier, trebuie să clarificăm următorii termeni: frica – este emoţia pe care o simţim atunci când ne confruntăm cu o provocare diferită, externă şi necunoscută. 
”Bineînţeles, această emoţie creează un fond mai mare sau mai mic de disconfort. Anxietatea adaptativă – apare ca răspuns la schimbări sau stres sub forma unei senzaţii neplăcute, anticipatorie. Este o experienţă comună, sănătoasă, care pregăteşte individul şi îl determină să facă paşii necesari pentru a preveni o ameninţare sau pentru a minimiza consecinţele sale.” 
”Anxietatea patologică – este un răspuns inadecvat prin intensitate şi durată la un stimul dat sau anticipat ce poate fi real sau imaginar. Este intensă, persistentă şi poate deveni invalidantă. „În situaţia pandemiei cu coronavirus putem vorbi despre oricare dintre aceste reacţii emoţionale. În toate cele trei cazuri reacţia la stres începe într-o regiune a creierului numită amigdala. Aceasta face parte din sistemul limbic, acel set de structuri responsabil de emoţii şi memorii. Amigdala activează la rândul său arii implicate în controlul funcţiilor motorii (ce facem în faţa pericolului – fugim sau stăm? Luptăm sau îngheţăm?). Tot acesta este şi momentul în care se eliberează hormonii, cum sunt cortizolul şi adrenalina”, explică dr. Ana Pintilie. 
 Toate aceste reacţii duc la modificări corporale care ne pregătesc să fim eficienţi în situaţii periculoase. ”În cazul persoanelor predispuse la tulburări anxioase, răspunsul la frică nu mai este eficient, ci perturbat de apariţia unor modificări ale activităţii cerebrale.” 
 
Atunci apar comportamentele anxioase. Acestea pot fi combătute prin câteva metode simple, explică dr. Ana Pintilie. 
 
1.Fii la curent cu ştirile, nu şi cu fake news – este important să fii la curent cu ceea ce se întâmplă şi să te informezi din surse de încredere  - Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii. Nu lua în considerare articole şi comentarii din social media, decât dacă sunt dintr-o sursă oficială.
 
2.Priveşte în perspectivă – în timp ce eşti informat şi la curent cu tot ce se întâmplă, nu uita să te concentrezi pe ceea ce poţi controla. Fă pauze de media pentru a nu îţi alimenta inutil panica. Dacă te deranjează discuţiile interminabile despre coronavirus, este în puterea ta să opreşti valul de informaţie nesolicitată. „Îngrijorarea şi neliniştea pot fi ţinute sub control limitând timpul cheltuit cu presa şi social media. Conceptul de availability bias este definit ca o eroare de gândire ce ne predispune să dăm mai multă importanţă evenimentelor trecute pe care ni le putem aminti cu uşurinţă. Acest ciclu mediatic non-stop determină o stare de hipervigilenţă care se autoperpetuează, iar starea emoţională consecutivă ne afectează capacitatea de evaluare a riscului.” 
 
3.Păstrează contactul cu realitatea – nu toţi cei cu care intri în contact au sau sunt supecţi de coronavirus. Deşi trebuie să fii precaut şi să iei măsuri de prevenţie, este important să ştii că nu toată lumea care tuşeşte suferă de COVID – 19. „Este bine să ţinem cont că simptome precum febra şi tusea se manifestă într-o multitudine de alte boli şi că presupunerile nejustificate despre ceilalţi pot duce la forme de stigmatizare şi marginalizare”, spune dr. Ana Pintilie. 
 
4.Rămâi normal, pe cât posibil – este greu să păstrezi normalitatea când s-a instaurat stare de urgenţă. Nu poţi călători, şcolile sunt închise şi toate evenimentele au fost anulate, în timp ce „distanţa socială” este sintagma zilei, un fel de mantra sinistră care ţi se repetă în cap la nesfârşit. Dar este important să nu renunţi la rutină. Rutina face oamenii să se simtă în siguranţă. În special copiii au nevoie să păstreze un ritm al zilei. 
Aşadar dormi cât ai nevoie, mănâncă la orele obişnuite şi fă activităţi care îţi fac plăcere – cum ar fi să citeşti o carte, să vezi o emisiune preferată, să joci un joc în familie. Poţi chiar să faci şi o plimbare. Atâta timp cât nu eşti în carantină şi eviţi aglomeraţia, aerul curat îţi va face foarte bine. Dacă niciunul din aceste sfaturi nu te-a ajutat să te menţii pe linia de plutire, ia legătura cu un medic psihiatru pentru o şedinţă de psihoterapie. Te va ajuta să identifici care sunt elementele care îţi declaşază episoadele de anxietate şi panică şi te va învăţa să le gestionezi. Acest tip de consultaţii se pot face inclusiv online. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: