Interviu Ce se întâmplă cu „Rabla Auto” și „Baterii pentru fotovoltaice”. Diana Buzoianu: „Dorim să lansăm un program care să includă și elemente noi”

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, într-un interviu acordat „Adevărul” care sunt planurile Ministerului Mediului pentru programele „Rabla Auto” și „Baterii pentru fotovoltaice”, dar a vorbit și despre „caracatița balastierelor” cu iz politic și soluțiile pentru decongestionarea traficului în zona Greenfield din București.

Diana Buzoianu a anunțat planurile ministerului pentru „Rabla Auto”. Foto Facebook

Reporter: Ați vorbit recent despre bugetul Ministerului Mediului și ați spus că nu puteți stabili ce programe veți lansa fără aprobarea acestuia. Acum că bugetul a fost aprobat, ce urmează?

Diana Buzoianu: Da, mă refeream în special la bugetul Administrației Fondului pentru Mediu. Traseul este următorul: mai întâi trebuie aprobat bugetul național, ceea ce s-a întâmplat deja. După aceea, trebuie aprobat bugetul AFM, care nu putea fi stabilit înainte. Din momentul aprobării bugetului național, suntem în discuții cu Ministerul Finanțelor pentru a putea aproba cât mai rapid și bugetul AFM și pentru a introduce cât mai multe proiecte pe care să le lansăm anul acesta.

La ce programe vă gândiți concret? Mai pot oamenii spera la Rabla sau Casa Verde?

Diana Buzoianu: În funcție de suma maximă pe care Ministerul Finanțelor o poate aloca AFM-ului anul acesta, vom ști câte proiecte putem introduce. Într-un scenariu optimist, în care obținem suma pe care am solicitat-o, am prevăzut buget inclusiv pentru programul Rabla și pentru un program dedicat bateriilor de stocare.

Rabla sub ce formă?

Rabla pentru persoane fizice, pe care vrem să îl îmbunătățim. Dacă vom avea bugetul necesar, dorim să lansăm un program care să includă și elemente noi, de exemplu criterii legate de producători, astfel încât aceștia să fie din Europa.

Ați menționat și bateriile de stocare.

Programul Casa Verde a orientat România foarte mult către panouri fotovoltaice. Avem foarte mulți consumatori care și-au instalat panouri, dar nu au baterii de stocare. Asta pune o presiune foarte mare pe sistemul energetic. Noi vrem să ajutăm consumatorii — fie că au beneficiat de finanțare prin AFM, fie că au investit din fonduri proprii — să poată achiziționa și baterii de stocare. Astfel, energia produsă în timpul zilei, când consumul este mai mic, poate fi stocată și folosită seara, în perioadele de vârf, când prețurile sunt mai mari. Acest lucru va contribui la echilibrarea sistemului energetic și, în timp, la reducerea costurilor pentru consumatori.

Cum se va numi programul și când va fi lansat?

În momentul de față nu avem un nume final. În hotărârea de guvern va apărea probabil într-o formă tehnică, de tip „program național pentru baterii de stocare”, dar vom găsi și o variantă mai accesibilă publicului. Important este că, dacă bugetul va fi aprobat, ghidul de finanțare și programul ar trebui lansate chiar anul acesta. Este posibil să fie un program multianual.

Veți păstra sistemul de înscriere folosit până acum?

Ne dorim să folosim mecanismele care au funcționat deja bine. Nu vrem să reinventăm de fiecare dată procesul. Dacă există platforme pe care oamenii le cunosc și care au fost testate, este mai simplu să le folosim în continuare.

Ați spus că rețeaua energetică nu mai face față numărului mare de prosumatori. Ce alte măsuri aveți în vedere?

Diana Buzoianu: În acest moment nu am propus un buget nou pentru panouri fotovoltaice. Prioritatea este să vedem dacă putem lansa programul pentru baterii de stocare, care cred că va ajuta foarte mult atât sistemul energetic, cât și la scăderea facturilor. Încercăm să folosim resursele limitate cât mai eficient, pe proiecte care au impact maxim.

În ce stadiu este digitalizarea Ministerului Mediului?

Diana Buzoianu: Avem mai multe proiecte în derulare. Unul important este finanțat din fonduri europene și vizează digitalizarea completă a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului — cele mai complexe procese de autorizare. Termenul de implementare este de doi ani, iar în prezent suntem foarte aproape de semnarea contractelor.

În paralel, lucrăm cu ADR și UiPath, prin PNRR, pentru digitalizarea a aproximativ 30 de procese din minister până la mijlocul acestui an. Mai există și alte proiecte de digitalizare la nivelul instituțiilor din subordine.

Problema este că, atunci când am ajuns la minister, existau deja zeci de proiecte începute, dar ele nu erau corelate între ele. Fiecare instituție acționa separat, fără interoperabilitate. Acum încercăm să coordonăm aceste eforturi, astfel încât sistemele să comunice între ele și să existe o abordare unitară.

Caracatița balastierelor cu conexiuni în zona politică

Ați vorbit și despre problema balastierelor ilegale. Cât de gravă este situația?

Situația balastierelor ilegale este extrem de gravă. Vorbim despre o adevărată „caracatiță”, construită în timp, cu conexiuni în multiple zone de influență, inclusiv în zona politică.

Când am ajuns la Ministerul Mediului și am început să analizăm câte controale se fac, am descoperit cifre absolut șocante: la nivel național erau doar câteva zeci de controale pe lună. Asta în condițiile în care, în realitate, nu poți merge într-un județ fără să dai peste exploatări ilegale sau probleme legate de balastiere.

Am decis să creștem exponențial numărul controalelor și am introdus indicatori de performanță pentru inspectori. De exemplu, am stabilit un obiectiv de aproximativ 20 de controale pe lună pentru inspectorii din teritoriu.

Rezultatele au apărut rapid: în doar câteva zile s-au dat mai multe amenzi decât în ani anteriori pe acest segment.

Am lansat și platforma „Inspectorul Balastierelor”, prin care orice cetățean poate verifica dacă o balastieră este legală sau nu. În primele șapte zile, platforma a fost accesată de aproximativ 30.000 de ori. Oamenii au început să verifice situația din zonele lor, iar deja au fost depuse plângeri.

Pe baza acestor date, vom continua controalele tematice, inclusiv folosind hărțile care arată clar unde au fost depășite perimetrele de exploatare. Nu mai acceptăm situația în care autoritățile „închid ochii” și se comportă ca și cum totul ar fi în regulă.

Costurile acestei caracatițe sunt uriașe și sunt suportate de cetățeni. Au existat comunități întregi care au rămas fără apă din cauza exploatărilor ilegale. Alte zone au devenit mai vulnerabile la inundații, pentru că albiile râurilor au fost modificate.

Avem cazuri în care infrastructura a fost afectată — poduri distruse din cauza intervențiilor necontrolate asupra cursurilor de apă. Din păcate, au existat și tragedii: copii care și-au pierdut viața în gropi sau lacuri rămase după exploatări ilegale.

Într-un stat normal, la asemenea consecințe, acest subiect ar fi fost de mult o prioritate națională. În momentul în care am preluat mandatul, nu se vorbea aproape deloc despre asta.

În ultimele luni am încercat să aducem problema în atenția publică: controale mai multe, transparență prin platformă și acțiuni concrete. Vom continua pe această direcție, chiar dacă există presiuni.

Au existat multe reacții și presiuni legate de faptul că ne-am concentrat pe acest domeniu, dar realitatea este că vorbim despre un sector puternic conectat la interese economice și politice.

Întrebarea fundamentală este ce fel de țară vrem să lăsăm mai departe: una în care câteva grupuri câștigă bani ignorând legea sau una în care siguranța comunităților este prioritară.

Pentru noi, răspunsul este clar: aceste practici trebuie oprite, iar legea trebuie aplicată.

Problemele Greenfield

În legătură cu situația rezidenților din Greenfield, am văzut imagini, filmări, petiții și plângeri. Există dificultăți legate de accesul serviciilor de urgență, pentru că se formează cozi de kilometri. În plus, se pare că unii oameni pot circula liber spre terasele de la ZOO, în timp ce alte zone sunt blocate.

Pentru accesul către comunitatea din Greenfield sunt două aspecte foarte importante.

Pe de o parte, avem un dezvoltator care a făcut foarte mulți bani din construirea locuințelor. Toate au avut avizele necesare, dar acest dezvoltator și-a asumat și obligația de a realiza infrastructura de acces, respectiv cel puțin două drumuri care să permită locuitorilor să ajungă rapid la centura Bucureștiului și mai departe în oraș.

Acest lucru nu s-a întâmplat de ani de zile. Locuințele au fost vândute, profitul a fost realizat, dar obligațiile nu au fost respectate. Din punctul meu de vedere, dezvoltatorul are și astăzi o restanță uriașă față de locuitorii din Greenfield. Iar această obligație nu va dispărea, pentru că nici nevoia nu dispare.

Al doilea aspect ține de Romsilva. Vorbim despre o pădure extrem de importantă, practic un „plămân verde” pentru București și Ilfov. În acest context sensibil, Romsilva a decis, de pe o zi pe alta, să deschidă un drum forestier fără transparență și fără o dezbatere publică reală.

Corpul de control al Ministerului Mediului a arătat că nu toate procedurile au fost respectate conform legii. Chiar și după aceste constatări, a existat o lipsă de deschidere și de comunicare. Din acest motiv, consider că situația este un exemplu clar al nevoii de reformă în Romsilva.

Pentru comunitatea din Greenfield, înțeleg foarte bine că există o nevoie reală de acces. Însă acest acces nu trebuie realizat prin pădure. Există deja obligația dezvoltatorului de a construi drumurile necesare, iar aceasta trebuie respectată.

Nu putem crea drumuri prin păduri de fiecare dată când un operator economic nu își respectă obligațiile.

Dar în situații de urgență? Cum ajung ambulanțele sau pompierii?

Pentru mașinile de intervenție – pompieri, ambulanță, poliție – evident că trebuie să existe acces pe cel mai scurt traseu. Acest lucru este firesc.

Dar asta nu înseamnă că drumul respectiv trebuie deschis pentru publicul larg.

Deci, nu se poate rezolva prea curând problema acolo. Poate fi tras la răspundere constructorul sau Romsilva pentru tot disconfortul ?

Cu siguranță constructorul poate să fie tras la răspundere și, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie tras la răspundere. Autoritatea de nivelul acela ar trebui să răspundă, da, pentru că și-au obținut avizele pentru toate blocurile respective, asumându-și că va face și toate drumurile de acces pentru locuitori. Blocurile au respectat toate acordurile, au fost recepționate și, repede, s-a creat un profit uriaș pentru acest constructor. În schimb, constructorul nu și-a mai respectat obligațiile pe care le avea.

Adică n-a mai făcut drumurile.

Avem Primăria de Sector și Primăria Municipiului București. Împreună, ele trebuie să sesizeze organele penale. Dar, repet, nu avem atribuții, adică de la Ministerul Mediului nu sunt atribuții, n-aș ști să zic exact care sunt toate responsabilitățile la nivel local.

Ce trebuie să înțelegem cu toții este că nu mai putem să fim la mâna unor oameni care vor să-și creeze profit pentru ei personal, în detrimentul disconfortului unei comunități întregi. Deci, trebuie să ajungem la un punct în care dezvoltatorii, operatorii economici, cei care pot să exploateze resursele – vorbeam mai devreme de balastiere – toate se pot face legitim, cu respectarea legislației.

În momentul în care acești oameni decid că pentru propriul profit, să-și crească profitul, pentru propriul confort, pentru a salva ceva – un efort pe care nu mai vor să-l facă – pur și simplu creează un disconfort uriaș pentru comunitățile locale. Acolo trebuie să fie trasă linie, pentru că ei nu sunt deasupra legii.