Top cinci mituri despre vaccinul împotriva gripei versus realitate

Top cinci mituri despre vaccinul împotriva gripei versus realitate

Gripa este contagioasă şi debutează brusc, cu febră mare

Deşi gripa este o afecţiune care se poate dovedi fatală, în anumite cazuri şi pentru anumite categorii vulnerabile, şi care poate fi prevenită extrem de uşor, prin vaccinare, multe persoane aleg, totuşi, să nu îşi facă vaccinul. Motivele merg de la subestimarea acestei afecţiuni, până la frica de ace sau o serie de idei preconcepute despre vaccinul antigripal.

Ştiri pe aceeaşi temă

Gripa este o afecţiune respiratorie contagioasă, provocată de virusuri gripale, ce poate avea consecinţe moderate până la severe, conducând uneori chiar la deces. Spre deosebire de răceală, gripa debutează brusc şi violent, în timp ce simptomele răcelii cresc gradual în intensitate.

Principalele simptome gripale includ febră înaltă  - peste 38 de grade Celsius, mialgie  - dureri musculare -, cefalee, stare generală de rău, tuse neproductivă, dureri în gât şi rinită. În cazul copiilor, simptomele gripei includ adesea şi otită medie, greaţă şi vărsături.

„Perioada de incubaţie în gripă variază între 1- 4 zile, iar adulţii care au intrat în contact cu un virus gripal pot infecta alte persoane încă de dinainte de debutul simptomelor  - cu o zi înainte ca simptomele să se manifeste. De obicei, perioada de contagiozitate durează până la 5 - 7 zile de la debutul simptomelor, însă poate depăşi o săptămână în cazul anumitor persoane, în special copii mici  - până în 5 ani - şi persoanelor cu un sistem imunitar slăbit”, explică dr. Lucian Russu, medic specialist în Medicina familiei, în cadrul Bio-Medica International (foto jos).

De obicei, gripa se ameliorează într-o săptămână de la debutul simptomelor, însă starea generală de rău poate persista chiar mai mult de 2 săptămâni, iar tusea - până la o lună. Specialistul demontează mai jos o serie de mituri despre vaccinarea antigripală.

2-3 săptămâni – perioada de formare a anticorpilor după vaccinare

Ameninţarea virusurilor gripale pândeşte mai repede sezonul acesta, mai spune medicul Lucian Russu, care ne recomandă să ne vaccinăm cât mai repede, pentru ca gripa să nu ne prindă nepregătiţi şi pentru a beneficia la maximum de efectele vaccinului.

„Imunizarea rămâne cea mai eficientă soluţie pentru cei care sunt vulnerabili şi vor să prevină îmbolnăvirea. Puţini ştiu este că după administrarea vaccinului, este nevoie de un interval de 2-3 săptămâni pentru formarea anticorpilor. Acum este cel mai bun moment să ne vaccinăm. Cu cât ne vaccinăm mai târziu, cu atât eficienţa vaccinului scade, nu mai vorbim de faptul că riscăm să nu mai existe vaccin disponibil etc. În plină epidemie de gripă, cabinetele de medicină de familie, spitalele, farmaciile nu mai au stocuri de vaccin antigripal, pentru că multe persoane decid să se imunizeze în acele momente, de teamă să nu se îmbolnăvească. Pentru persoanele cu risc mare de îmbolnăvire şi complicaţii, vaccinarea este obligatorie în această perioadă: persoane peste 65 de ani, persoane cu boli cronice (cardiovasculare, respiratorii, diabet etc), copii, personal medical, femei însărcinate”, explică medicul Lucian Russu, care demontează mai jos o serie de mituri despre vaccinul antigripal.

1.Vaccinul gripal provoacă gripă

Vaccinul gripal nu provoacă gripă. Dacă aţi făcut gripă la scurt timp după vaccinare, înseamnă că deja eraţi infectat cu un virus aflat în perioada de incubaţie. Vaccinurile gripale care sunt administrate printr-o injecţie sunt făcute în doua moduri: cu tulpini gripale inactivate, care nu sunt, deci, infecţioase şi fără niciun virus gripal, cum este cazul vaccinului antigripal recombinat;

Nici teama de efecte adverse nu stă în picioare, atrage atenţia medicul. „Cele mai frecvente efecte secundare după vaccinare sunt minore şi de scurtă durată: durere, roşeaţă, sensibilitate sau umflături în zona în care a fost adminstrat vaccinul, febră, dureri de cap şi dureri musculare”, adaugă Dr. Lucian Russu.

2.Prefer să îmi „călesc” sistemul imunitar – îl las să lupte singur cu gripa

Gripa este o boală care trebuie luată în serioas, mai ales dacă e vorba de copii mici, vârstnici, persoanele cu boli cronice, cum ar fi astm, boli de inimă sau diabet zaharat, femei gravide etc. „Orice infecţie cu virus gripal poate conduce la complicaţii grave, spitalizare sau deces în randul persoanelor vulnerabile, nevaccinate. Prin urmare, este mult mai sigur să te vaccinezi decât să rişti să faci o formă severă de gripă. Sistemul imunitar nu iese mai puternic din sezonul antigripal, nevaccinat, este doar un mit”, mai spune medicul.

3.Nu trebuie să mă vaccinez în fiecare an

Vaccinul gripal este recomandat anual, chiar şi atunci când virusurile circulante sunt cele din timpul sezonului de gripă din anul anterior. „Protecţia oferită de vaccin scade în timp, astfel încât, pentru o cât mai bună protecţie împotriva gripei, se recomandă vaccinarea în fiecare an”, mai spune Dr. Lucian Russu.

4.Dacă mă vaccinez de două ori, sunt de două ori mai bine protejat

În cazul gripei, 1 plus 1 nu fac 2. La adulţi, studiile nu au demonstrat niciun beneficiu suplimentar din administrarea unei a doua doze de vaccin antigripal în timpul aceluiaşi sezon de gripă, inclusiv în rândul vârstnicilor cu un sistem imunitar slăbit.

5.Dacă nu m-am vaccinat până la sfârşitul lunii noiembrie, nu mai are rost să mă mai vaccinez

Vaccinarea este benefică pe toată perioada sezonului de gripa. „E valabilă din plin vorba – mai bine mai târziu decât niciodată. Gripa este imprevizibilă şi sezoanele de gripa pot varia de la un an la altul. De obicei, vârful sezonului de gripă are loc în perioada decembrie - martie, însă boala poate să apară inclusiv în luna mai”, atrage atenţia medicul.

Testul de gripă, recomandat înainte de vaccinare

Pentru a ne asigura că nu există deja un virus gripal în perioada de incubaţie care încă nu s-a manifestat, este indicat ca, înainte de imunizare, să facem şi un test de gripă. „Acest test ne semnalează dacă pacientul este deja bolnav de gripă, ceea ce înseamnă că nu mai trebuie să ajungă în sânge o doză suplimentară de virus. În plus, rezultatele testelor de gripă sunt de folos medicului pentru a pune un diagnostic asumat şi pentru a prescrie un tratament corect. În urma efecturării unui test de gripă, se stabileşte clar dacă e vorba de răceala de gripă şi se face diferenţierea între diversele tulpini de gripă. De asemenea, rezultatele obţinute ne arată dacă virusurile au evoluat şi astfel tratamentul se poate adapta nevoilor pacientului”, mai spune medicul Lucian Russu.

Testul de gripă este minim invaziv şi este recomandat oricui, pentru că nu are contraindicaţii. Recoltarea se poate face atât din nas, cât şi din faringe, iar rezultatele se pot obţine în aceeaşi zi sau, în caz de urgenţă, în cel mult o oră de când ajunge proba la laborator.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: