INTERVIU Fady Chreih, CEO Regina Maria: „Creatorul de infrastructură medicală din 1990 încoace a fost sistemul privat“

INTERVIU Fady Chreih, CEO Regina Maria: „Creatorul de
infrastructură medicală 

din 1990 încoace a
fost sistemul privat“

Fady Chreih este directorul general al Reţelei de sănătate Regina Maria din 2013

Fady Chreih, directorul general al Reţelei Regina Maria, este de părere că sistemul medical privat a fost principalul motor de dezvoltare al infrastructurii medicale din România postcomunistă şi a evoluat considerabil în ultimii ani, însă recunoaşte că este departe de a fi perfect.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Reţelei de sănătate Regina Maria, directorul general Fady Chreih prezintă modul în care s-au dezvoltat serviciile medicale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pacienţilor, dar şi ale doctorilor. El punctează că deşi mai are mult de lucru la sistemul de sănătate, România excelează în anumite domenii şi poate oferi intervenţii şi tratamente comparabile cu cele din străinătate. De asemenea, Chreih vorbeşte despre cât de important este ca autorităţile, spitalele de stat şi sistemul privat să-şi dea mâna şi să lucreze împreună având drept unic scop binele pacientului român, iar un prim pas în acest sens a fost făcut odată cu pandemia de COVID-19.


„Weekend Adevărul“: Domnule Chreih, aniversarea de 25 de ani coincide, din păcate, cu un moment istoric nefavorabil sistemului medical. Cum faceţi faţă pandemiei de COVID-19 şi care au fost şi sunt principalele provocări?
Fady Chreih: Într-adevăr, n-am putut să sărbătorim anul acesta. Traversăm o perioadă în care trebuie să fim şi mai responsabili şi mai agili decât suntem de obicei. Am tratat lucrurile cu foarte mare seriozitate chiar de dinainte de anunţarea stării de urgenţă. Am fost obligaţi să uităm de toate planurile pe care le aveam, să ne regrupăm rapid şi să regândim complet anumite lucruri.

Daţi-ne câteva exemple.
Liderii medicali din reţea, care sunt responsabili de siguranţa şi de calitatea actului medical în cele peste o sută de locaţii pe care le avem, au fost obligaţi să rescrie toate fluxurile medicale într-un singur weekend, apoi să le pună în practică şi să facă training tuturor angajaţilor – asta în condiţiile în care avem aproape 7.000 de angajaţi şi colaboratori, iar în spitale activitatea se desfăşoară 24 din 24 de ore.

„Am ajutat spitalele de stat“

Care au fost priorităţile?
Am avut trei mari priorităţi. Prima dintre ele a fost siguranţa angajaţilor noştri, a pacienţilor şi a abonaţilor. Am avut o adevărată desfăşurare de forţe, iar echipele noastre s-au mobilizat astfel încât să avem suficiente materiale de protecţie. Pot spune că noi nu am avut nici măcar o zi în care să nu avem absolut tot ce era necesar pentru a ne desfăşura activitatea în condiţii de siguranţă. Aveam deja un stoc, însă am fost şi foarte rapizi şi am dat din timp comenzi atât în România, cât şi în străinătate. Ba mai mult, în acea perioadă am ajutat şi peste zece spitale de stat, cărora le-am oferit gratuit foarte multe materiale de protecţie. A doua prioritate a fost regândirea modului în care oferim servicii de sănătate şi astfel, în mai puţin de zece zile, am lansat Clinica Virtuală, care funcţionează şi astăzi. Noi aveam în plan să lansăm acest proiect în 2021, aşa că presiunea a fost fantastică, însă echipa de IT şi echipa medicală au reuşit să gândească această clinică într-un mod care să fie uşor de utilizat atât pentru pacient, cât şi pentru medic.

Câţi medici sunt angrenaţi în acest proiect?
Sunt înrolaţi peste 400 de medici şi cred că am depăşit borna de 200.000 de consultaţii oferite prin aplicaţie.

Şi cea din urmă prioritate?
Ne-am gândit foarte mult la ce putem face pentru comunitatea din care facem parte şi am avut multe iniţiative. Am fost primul laborator de testare Real Time PCR şi am ajutat multe companii care au abonamente la noi, am oferit testare gratuită spitalelor de stat, atât pentru personalul medical, cât şi pentru pacienţi. Noi am început testarea în luna martie, iar de atunci am ajuns la peste 290.000 de teste făcute, dintre care foarte multe gratuite.

Deschiderea şcolilor a accentuat creşterea îmbolnăvirilor

Câte teste se fac pe zi la Regina Maria?
În prezent, avem şase laboratoare acreditate şi prelucrăm 3.500 de probe zilnic.

Cât de mult reflectă statisticile oficiale numărul real al îmbolnăvirilor?
Am văzut statistici pentru România care arătau că, de fapt, numărul infectărilor este de trei ori, de cinci ori şi chiar de nouă ori mai mare decât cel oficial. Eu vă pot da următoarele informaţii: în ceea ce priveşte copiii între 0 şi 18 ani, până recent rata de pozitivizare era de 1%, în condiţiile în care în fiecare săptămână testam cam 500-600 de copii. În ultima perioadă, testăm cam 800-900 de copii şi rata de pozitivizare este de 5%, deci de cinci ori mai mare. Iar la adulţi aveam o rată de 4-5%, însă acum a ajuns la 9%, deci s-a dublat.

Care ar fi explicaţia?
Explicaţia este foarte simplă: startul şcolilor. Orice am spune, impactul deschiderii şcolilor se vede în rândul pacienţilor pe care îi testăm în marile oraşe. Este un efect pe care îl vedem în toată Europa. Nu ştiu dacă începerea anului şcolar a dublat numărul cazurilor, dar cu siguranţă a accentuat creşterea numărului de îmbolnăviri.

În momentul de faţă, raportat la numărul de medici la mia de locuitori, suntem sub limita Uniunii Europene, sub limita Europei şi, din păcate, suntem la coada listei la numărul de specialişti disponibili. Sunt anumite judeţe în care situaţia este critică.

Diferenţierea dintre stat şi privat afectează pacientul

Această pandemie a forţat o colaborare mai strânsă între autorităţi, spitalele de stat şi clinicile private. Credeţi că se va menţine aceasta pe termen lung?
Într-adevăr, am văzut pentru prima dată un interes mult mai mare din partea mai multor persoane de a colabora, de a găsi împreună modalităţi prin care să putem trece peste această pandemie. De asemenea, am văzut foarte multă solidaritate şi la nivelul companiilor. Pentru prima oară, cel puţin de când lucrez eu în acest domeniu, am simţit că în relaţia cu autorităţile statului nu a mai contat că eu sunt reprezentantul furnizorilor privaţi, ci a contat strict ce putem face pentru ca România să poată face faţă acestei provocări. Mi-ar plăcea foarte mult să nu mai existe diferenţa între stat şi privat, să nu mai conteze forma de proprietate, aşa cum se întâmplă în ţări precum Franţa şi Germania. Mi-ar plăcea foarte mult ca pentru autorităţi – mă refer la Casa de Asigurări, Ministerul Sănătăţii, Comisiile de Sănătate din Camera Deputaţilor şi din Senat – această terminologie să nu mai existe, să nu mai existe nicio diferenţiere între cine furnizează serviciile. Pentru pacient nu ar trebui să conteze acest lucru, ci să primeze raportul calitate-preţ. Asta înseamnă însă o schimbare de mentalitate profundă. Am văzut o solidaritate fantastică la începutul pandemiei, dar în ultimul timp ea a început să se degradeze. Încercăm şi facem toate eforturile să fim în aceeaşi barcă, dar e mult de lucru la acest capitol. Nu pot spune că sunt optimist. Suntem în continuare o ţară care încearcă să rezolve problemele într-un singur fel, care se ghidează mult după
principiul: „Noi ştim mai bine, nu ne uităm la modele de bune practici din străinătate“.

Pacientul are de suferit din cauza acestor diferenţieri?
Pacientul este afectat pentru că nu are opţiunea să aleagă unde să meargă. Banii nu urmăresc pacientul şi alegerea lui. În continuare avem plafoane pentru servicii medicale, iar dacă ele se termină, nu avem cum să oferim servicii în contract cu Casa de Asigurări. Sunt anumite judeţe care nu contractează servicii medicale de la privat pentru că nu consideră că au nevoie, chiar dacă poate fi cea mai bună ofertă.

Casa de Asigurări plăteşte servicii medicale către furnizori privaţi din Italia, Franţa, Austria la valoarea corectă – de zeci de mii de euro pe intervenţie –, dar nu vrea să contracteze serviciile respective pentru furnizorii privaţi din România. Acest lucru trebuie să se schimbe.

Efectul salariilor mai mari din sănătate

Se vorbeşte mult despre reformarea sistemului de sănătate. Care credeţi că ar fi cele mai importante schimbări care ar trebui făcute pentru ca sistemele public şi privat să coexiste în armonie?
Sunt foarte multe iniţiative date de actualul Guvern, dar şi de cele anterioare care nu au fost încă implementate. Cel mai bun exemplu este telemedicina. Deşi avem ghidul Comisiei Europene încă din 2008, suntem singura ţară din UE care nu are această reglementare legislativă. Practic, legislaţia este cu mult în urma a ceea ce se întâmplă în viaţa reală. A doua decizie ar fi legată de bani, care ar trebui să urmărească nevoile pacientului. Adică să nu mai fii obligat să consumi anumite servicii doar în oraşul în care locuieşti, pentru că în momentul de faţă, de pildă, ca asigurat nu poţi să te tratezi la Cluj dacă tu locuieşti în Bucureşti. Şi nu în ultimul rând, Casa de Asigurări plăteşte servicii medicale către furnizori privaţi din Italia, Franţa, Austria la valoarea corectă – de zeci de mii de euro pe intervenţie –, dar nu vrea să contracteze serviciile respective pentru furnizorii privaţi din România. Acest lucru trebuie să se schimbe.

Cum s-au schimbat serviciile medicale în ultimii 25 de ani, atât în favoarea pacienţilor, cât şi a medicilor?
Zona de diagnostic este extrem de avansată – dispunem de analize de laborator şi de imagistică foarte dezvoltate, există camere video HD, full HD şi 4K. Dacă e să fim cinstiţi, creatorul de infrastructură medicală din 1990 încoace a fost sistemul privat. Doar Regina Maria a creat peste 90.000 de metri pătraţi de infrastructură medicală, complet modernă şi adaptată secolului XXI. Cred că asta a contat foarte mult pentru pacienţi. Pentru personalul medical a fost important să aibă acces la ultimele tehnologii, la ce se întâmplă în străinătate şi să-şi poată dezvolta astfel cariera profesională. Ce cred că s-a mai schimbat fantastic de mult din 1995 până acum este modul în care pacientul interacţionează cu medicul. Azi ai acces la dosarul tău medical electronic doar prin intermediul telefonului, poţi cere o a doua opinie, poţi să corelezi informaţiile din străinătate cu cele din România, poţi avea o conversaţie cu medicul tău, înainte nu cred că exista un dialog medic-pacient, ci făceai ce-ţi spunea medicul.

Cu toate acestea, România nu are suficienţi specialişti pe diverse domenii.
În momentul de faţă, raportat la numărul de medici la mia de locuitori, suntem sub limita Uniunii Europene, sub limita Europei şi, din păcate, suntem la coada listei la numărul de specialişti disponibili. Sunt anumite judeţe în care situaţia este critică. Până de curând, au fost foarte mulţi medici care au plecat în străinătate, nu şi-au mai dorit să lucreze în sistemul de stat, care este destul de învechit din foarte multe puncte de vedere. Pe de altă parte, odată cu majorarea salariilor la stat, cadrele medicale din sistemul de stat câştigă mult mai bine decât cele din Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria. Statul plăteşte extraordinar de bine şi vedem că pentru prima dată, anul trecut, numărul de medici din ţară a crescut, ceea ce e un prim semnal că vom avea din ce în ce mai mulţi specialişti în anii următori. Cred că şi noi am contribuit la acest lucru, pentru că avem mii de medici care lucrează la Regina Maria şi astfel au ales să rămână în ţară şi să aibă grijă de pacienţii români. Preocupat de accesul echitabil la educaţie

„Trebuie să-i convingem pe români că pot avea parte de aceleaşi tratamente şi de aceeaşi îngrijire ca în străinătate“

FOTO Octav Ganea/ Inquam Photos

Cum a început povestea Reţelei de sănătate Regina Maria?
A început, ca orice iniţiativă antreprenorială, într-un cabinet mic din Piaţa Unirii şi s-a dezvoltat treptat. Important a fost că după doar un an, în 1996, am introdus conceptul de abonamente medicale, lucru care, credem noi, a reuşit să schimbe România din perspectiva infrastructurii medicale şi a dezvoltării sistemului privat. S-a dezvoltat foarte frumos şi organic. În 2008 a fost lansată maternitatea privată din Bucureşti, în 2010 s-a deschis Spitalului Euroclinic, primul spital privat din România, iar în 2011, odată cu fuziunea cu Spitalul Euroclinic, a fost redenumită
Reţeaua de sănătate Regina Maria. N-aş vrea să fiu plictisitor vorbind despre multele inovaţii şi premiere medicale pe care le-am reuşit în toţi aceşti ani, dar aş puncta că ne mândrim foarte mult cu faptul că suntem o reţea cu 12 acreditări internaţionale privind calitatea şi siguranţa actului medical şi suntem singura reţea de sănătate din România care are două spitale acreditate JCI – un gold standard în activitatea spitalicească, extrem de dificil de obţinut.

Vă definiţi ca fiind lideri în calitate, cum încercaţi însă să vă diferenţiaţi de competiţie?
Aş vrea să punctez că e o competiţie bună. Competiţia înseamnă un nivel de calitate ridicat oferit pacienţilor şi condiţii extraordinare pentru personalul medical. Cred că ne diferenţiem foarte mult prin interesul nostru crescut faţă de calitatea şi siguranţa actului medical. În toţi aceşti ani am căutat repere internaţionale de bune practici pe care să le putem implementa în România. Asta înseamnă că trebuie să schimbi obiceiuri, fluxuri, trebuie să investeşti constant, să îmbunătăţeşti constant, să fii la curent cu tot ce se întâmplă. Poate că pacientul nu-şi dă seama de toată această muncă din spate, dar ea se vede în rezultatele indirecte – rata de infecţii, rata de succes, durata mică de spitalizare.

Câţi abonaţi aveţi în momentul de faţă?
Avem peste 630.000 de abonaţi la nivel naţional, însă vorbim de milioane de pacienţi care vin anual în clinicile Regina Maria. Avem peste 500 de naşteri şi peste 700 de intervenţii chirurgicale în fiecare lună.

Nu putem nega că anumite servicii de nişă nu există încă în România sau, dacă există, nu sunt făcute la un standard foarte înalt. Din păcate, suferim la foarte multe specialităţi de nişă medicală.

Educaţia medicală, o prioritate

Am vorbit despre serviciile oferite pacienţilor, de partea cealaltă, cum îi ajutaţi pe medici să se dezvolte?
În primul rând, prin infrastructura pe care le-o punem la dispoziţie. De exemplu, am fost printre primii care au adus în România chirurgia robotică. Nu mai vorbesc de chirurgia laparoscopică – în absolut toate spitalele noastre se folosesc tehnici minim invazive. Şi pe zona de diagnostic avem ultimele tehnologii disponibile în România, tot ce se găseşte la nivel internaţional. Toate aceste lucruri contează foarte mult pentru medici şi pentru asistente. Nu în ultimul rând, avem o iniţiativă de educaţie foarte amplă. Avem patru programe de perfecţionare a corpului medical în care investim anual. De pildă, prin intermediul Surgical Training Institute au fost pregătite deja peste 2.500 de cadre medicale, inclusiv din sistemul de stat şi de la alte spitale private.

Cât investiţi anual în educaţie?
Investim sustenabil câteva sute de mii de euro, dar mai avem şi proiecte în care investim mult mai mult. De pildă, anul acesta am lansat o facultate de asistente în parteneriat cu Coventry University din Anglia, iar investiţia a fost de câteva milioane de euro.

Lupta medicilor pentru încrederea pacienţilor

Aşadar, avem infrastructură, avem medici, pare că suntem la standarde europene, dar un număr considerabil de români încă preferă să se trateze în străinătate. De ce?
Pe unii nu i-am convins, iar acest aspect e dureros pentru noi. Noi, şi mă refer la specialiştii din întregul domeniu privat, încă mai avem de muncă, trebuie să-i convingem pe români că pot avea parte de aceleaşi tratamente şi de aceeaşi îngrijire în România, trebuie să le creştem încrederea în noi, să le oferim mai multe servicii, să creştem nivelul, să comunicăm, pentru că s-ar putea ca ei să nici nu ştie că au variante. De exemplu, dacă eşti într-un oraş de provincie şi medicul de acolo spune: „Asta nu se face în România“, s-ar putea ca acel pacient să nu mai verifice şi astfel să nu afle că, de fapt, se poate şi în ţară. Pe de altă parte, nu putem nega că anumite servicii de nişă nu există încă în România sau, dacă există, nu sunt făcute la un standard foarte înalt. Din păcate, suferim la foarte multe specialităţi de nişă medicală. Pentru că suntem parte din UE, competiţia noastră nu este în România, ci peste tot în lume. Trebuie să fim conştienţi de acest lucru când vorbim de competitivitatea României pe anumite domenii, trebuie să înţelegem că românii pot opta pentru Franţa, Germania sau alte ţări care livrează servicii la un nivel înalt. Chiar dacă au trecut 25 de ani, încă mai avem de muncit, încă mai avem foarte multe lucruri de învăţat.

Care este strategia de dezvoltare pentru următorii zece ani?
Strategia noastră este simplă când o prezinţi, dar mai greu când o execuţi. Vrem să fim inovatori şi lideri în materie de calitate şi de siguranţă, vom continua să aducem toate bunele practici în România şi vrem să dezvoltăm sectorul de abonamente medicale. De asemenea, ne dorim ca impactul pe care îl generăm să fie cel puţin dublu, asta însemnând că vrem să ne creştem semnificativ prezenţa fizică şi online, şi, nu în ultimul rând, sperăm să avem un impact şi mai mare în zona educaţională.

CV

Preocupat de accesul echitabil la educaţie

  • A absolvit University of Sheffield din Anglia şi a urmat mai multe cursuri la Harvard şi Stanford University, precum şi la London Business School.
  • A fost directorul Diviziei de Healthcare din cadrul Băncii Transilvania.
  • Din 2013 este directorul general al Reţelei de sănătate Regina Maria, anterior ocupând funcţia de director executiv.
  • În ultimii ani, s-a implicat în promovarea accesului echitabil la o educaţie de calitate, fiind membru al board-ului Teach for Romania şi United Way Romania.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările