Copiii ar fi putut contribui la răspândirea „tăcută” a noului coronavirus, conform celor mai recente studii. De ce sunt cei mici ignoraţi de la testare

Pe măsură ce şcolile urmează să se redeschidă în multe părţi ale lumii, un studiu publicat joi relevă că unii copii au un nivel ridicat de încărcătură virală în căile respiratorii, în primele trei zile de la infectare, în ciuda faptului că nu prezintă simptome sau au doar forme uşoare. Acest studiu avertizează cu privire la rolul copiilor în răspândirea virusului, risc anterior minimizat.

Un nou studiu arată că ratele de infectare şi încărcăturile virale ale copiilor pot contribui la răspândirea „tăcută” a coronavirusului în societate.

Unul dintre autorii studiului, Alessio Fasano, medic la un spital pentru copii din SUA, afirmă că aceştia au tendinţa de a prezenta puţine simptome sau chiar deloc. De aceea, cei mici au fost ignoraţi în prima parte a pandemiei şi nu au fost testaţi, deşi noile cercetări susţin că aceştia este posibil să fi acţionat ca răspânditori „tăcuţi” în tot acest timp.

„Unii oameni au crezut că cei mici pot fi protejaţi”, a spus Fasano. „Acest lucru este incorect. Copiii pot fi la fel de sensibili ca adulţii - dar nu prezintă semne vizibile.”

Studiul din „The Journal of Pediatrics” se alătură altor două cercetări care oferă informaţii despre transmiterea coronavirusului la copii. Pe 30 iulie, cercetătorii au raportat că copiii mai mici de 5 ani cu forme uşoare sau moderate ale bolii Covid-19 au o încărcătură virală mult mai mare comparativ cu copiii mai mari şi adulţii. Cu puţin timp înainte, cercetătorii din Coreea de Sud au publicat un studiu contradictoriu, conform căruia copii mai mari ar putea răspândi virusul la fel de uşor ca adulţii, în timp ce copiii mai mici mai puţin. Ulterior, cercetătorii au lămurit că nu este clar dacă transmisia a venit de la copiii mai mari sau de la contactele pe care le-au avut cu alţi membri ai familiei.

Toate cele trei studii sunt de mică anvergură şi s-au contrazis în detalii, astfel încât cercetătorii au spus că nu pot trage concluzii definitive pe baza niciunuia dintre ele. Dar, împreună, conturează o nouă imagine îngrijorătoare a rolului copiilor în pandemie.

Cel mai nou studiu a raportat că încărcăturile virale ale copiilor au fost semnificativ mai mari decât cele ale adulţilor grav bolnavi din spitale. Cu toate acestea, copiii şi adulţii analizaţi nu au fost în aceeaşi etapă a bolii - nivelul copiilor a fost măsurat în zilele zero până la două de infectare, comparativ cu ziua şapte sau şi mai mult în cazul adulţilor.

Lael Yonker, autorul principal al studiului şi un specialist în pediatrie la Spitalul General din Massachusetts, a declarat că este necesară o analiză mai mare pentru a compara sarcinile virale ale adulţilor şi copiilor, în aceleaşi etape ale infectării.

De când virusul a fost raportat pentru prima dată, pe 31 decembrie, impactul său asupra copiilor a fost enigmatic. Timpul a confirmat că majoritatea copiilor par să aibă o boală uşoară sau niciun simptom, de aceea rămâne un mister.

Noul studiu oferă una dintre cele mai detaliate analize asupra reacţiei imune la copiii expuşi la coronavirus. Dintre cei 192 de copii examinaţi la Boston's Massachusetts General Hospital şi Mass General Hospital for Children, 49 au fost diagnosticaţi cu infecţie acută şi încă 18 cu Sindromul inflamator pediatric multi-sistem (MIS-C), asociat bolii Covid-19. Vârsta medie a copiilor analizaţi a fost de 10 ani. Procentul copiilor care au fost testaţi pozitiv la coronavirus a fost de aproximativ 25 la sută, a spus Fasano, comparativ cu aproximativ 20 la sută la adulţi.

Printre celelalte descoperiri preliminare: Vârsta nu a afectat încărcătura virală (sau cantitatea de virus prezentă), iar încărcătura virală a apărut deosebit de ridicată la aproximativ două zile de la infectare.

Un alt semnal de alarmă implică receptorii imunitari cunoscuţi drept ACE2, pe care virusul îi foloseşte pentru a invada corpul. Oamenii de ştiinţă susţin că datorită numărului mai mic de receptori, este mai puţin probabil ca cei mici să fie infectaţi sau să transmită virusul, însă noile date contrazic această ipoteză arătând că numărul mai mic de receptori nu are legătură cu încărcătura virală.

Un studiu separat, efectuat în această lună la Spitalul Naţional pentru Copii din Washington, DC, pe 177 de copii şi adulţi tineri cu infecţii SARS-CoV-2, raportate între 15 martie şi 30 aprilie, a descoperit că cei mai tineri pacienţi aveau multe şanse de a necesita spitalizare, în vreme ce cei mai mari erau predispuşi să ajungă la forme severe, care să necesite îngrijiri critice.

Roberta DeBiasi, expertă în boli infecţioase, şi coautorii ei au remarcat că astmul a fost cel mai frecvent diagnostic pre-existent la copiii infectaţi cu coronavirus - însă astmul nu a fost neapărat o condiţie pentru a necesita spitalizare.

Institutul Naţional de Sănătate din SUA este dispus să investească până la 20 de milioane de dolari, în următorii patru ani, pentru a studia biomarkerii şi alţi indicatori care caracterizează modul în care boala progresează la copii.

Întrebarea centrală este: de ce atât de mulţi copii au forme mai uşoare de Covid-19, comparativ cu adulţii. 

Adrienne Randolph, specialist Terapie Intensivă la Boston Children’s Hospital şi profesor la Harvard Medical School, conduce un grup care cuprinde 73 de centre medicale din Statele Unite, care colectează înregistrări şi probe biologice de la copii. Specialiştii analizează numeroase aspecte ale formelor grave ale bolii, cum ar fi amestecul de anticorpi prezenţi şi modul în care aceştia evoluează în timp.

Până în prezent, majoritatea tratamentelor împotriva Covid-19 au fost experimentale, însă rezultatele unor astfel de studii ar putea contribui la identificarea unor soluţii valabile. Cea mai importantă lecţie pe care specialiştii în pediatrie spun că au învăţat-o în ultimele opt luni este că „această boală nu încetează să ne surprindă”.