Cei care mănâncă noaptea au risc crescut de a se îngrăşa comparativ cu cei care mănâncă aceleaşi calorii pe timpul zilei

Corina Zugravu

Anual, în luna mai este marcată Ziua Europeană de prevenire a obezităţii, dedicată conştientizării problemelor asociate şi cauzate de această afecţiune.

Averizarea specialiştilor - dietele hipercalorice sărace în nutrienţi favorizează epidemia mondială de obezitate

Statisticile sunt îngrijorătoare - obezitatea a devenit la nivel mondial o problemă majoră de sanatate publica. În medie, la nivelul statelor membre ale UE, 17% din populaţia adultă suferă de obezitate. În România, conform statisticilor INS, 15% dintre români sunt obezi, iar o treime supraponderali şi numărul acestora creşte an de an, inclusiv în rândul minorilor. Am stat de vorbă cu medicul nutriţionist Corina Zugravu, Membru al Comitetului Consultativ în Nutriţie Herbalife despre cum putem îmbunătăţi prevenirea şi tratamentul obezităţii.

Supraponderabilitatea şi obezitatea, precum şi bolile legate de acestea, sunt în mare măsură prevenibile. Cum ne putem schimba stilul de viaţă pentru a preveni creşterea numărului de persoane supraponderale?

Controlul zilnic al activităţilor fizice şi al aportului caloric poate genera scăderea numărului din ce în ce mai mare al persoanelor care au probleme de greutate.  Practica arată însă că lucrurile sunt mult mai complicate şi că este nevoie de o schimbare radicală a stilului de viaţă. Studiile arată că cel mai simplu mod în care ne putem controla spirala aceasta de creştere în greutate este reprezentată pur şi simplu de un control mult mai strict a ceea ce mâncăm şi de o supraveghere în timp a greutăţii corporale, astfel încât scopul ar fi să ne păstrăm greutatea relativ constantă, plus/minus 3-4 kilograme,  pe parcursul întregii vieţi.

Experţii avertizează că dietele hipercalorice sărace în nutrienţi favorizează epidemia mondială de obezitate? Ce înseamnă calorii goale, sărace în nutrienţi? Cum ştim să alegem alimente sănătoase, bogate în nutrienţi?

Alimentele sărace în nutrienţi, aceste adevărate calorii goale pe care le mâncăm, sunt reprezentate de alimentele intens procesate cu un conţinut foarte mare de carbohidraţi şi grăsimi. Pe de altă parte, la polul opus se află alimentele bogate în fibre, în proteine, vitamine şi minerale, acestea fiind mult mai sănătoase.

În timp avut loc o tranziţie de la dietele tradiţionale, cunoscute pentru conţinutul de alimente nerafinate şi legume, la tipuri de diete cu mai multe alimente de origine animală, dar şi mai multe zaharuri şi grăsimi adăugate. Mâncau mai bine oamenii acum 100 de ani? Cum ne afectează stilul de viaţă modern silueta?

În niciun caz modul tradiţional de alimentaţie nu este adaptat omului modern, mai degrabă era  adaptat vieţii strămoşilor noştri. Iar aceştia aveau o viaţă foarte activă din punct de vedere fizic şi prin urmare  puteau suporta un aport caloric mai mare. Dietele tradiţionale nu sunt atât de bogate în calorii, pentru că erau făcute din alimente nerafinate, foarte bogate în fibre.

În România, alimentaţia tradiţională este în continuare în topul preferinţelor. Cât e de bună? Respectă românii porţiile şi cantităţile corecte?

Cred ca românii au doar impresia că dietele tradiţionale sunt cele pe care le adoptă în ziua de astăzi, de exemplu fie şi pentru faptul că alimentele mâncate doar în zile de sărbatoare pe vremuri, astăzi au devenit o rutină. Strămoşii noştri nu mâncau în fiecare zi alimente foarte grase, foarte bogate în calorii, nu consumau foarte multă carne. Noi astăzi avem acces la aşa ceva şi o facem în fiecare zi.

Care sunt etapele unui proces de slabire sănătos, cei mai simpli paşi de urmat şi ce trebuie evitat pentru efectele dorite?

Sunt greu de definit paşii unui proces de slăbire pentru că aceştia diferă de la o persoană la alta. Ştim că o dietă bună, care să se potrivească unei persoane, trebuie personalizată. Nu trebuie dată o dietă valabilă pentru toată lumea, pentru că unii se adaptează mai uşor, alţii mai greu schimbărilor alimentare. O dietă bună este o dietă care poate fi urmată pe termen lung, care determină scăderea în greutate şi o poate menţine pe o durată mare de timp.

Avem un stil de viaţă foarte alert şi mulţi dintre noi chiar nu au timp pentru micul dejun. Cum aţi convinge pe cineva că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei?

Sunt foarte multe studii care demonstrează avantajele micului dejun, de la bifarea caloriilor şi nutrienţilor necesari pentru o zi întreagă şi până la faptul că cei care mănâncă micul dejun au un indice de masă corporală apropiat de cel optim, comparativ cu cei care sar masa de dimineaţă. Fiecare simte pe pielea lui lipsa micului dejun, te simţi lipsit de energie pe tot parcursul zilei şi cu siguranţă ajungi în situaţia de a face alegeri alimentare nepotrivite. Dacă eşti flămând, cu siguranţă la prânz vei opta pentru mâncărurile care îţi pică în mână, chiar dacă sunt bogate în grăsimi şi zaharuri.

Am vorbit despre ce şi cât mancăm, în ecuaţia unui stil de viaţă sănătos, contează şi la ce ore mâncăm?

Orele meselor nu sunt extrem de importante, este important să avem un progam relativ regulat al acestora şi să nu mâncăm seara după o anumită oră, care poate să fie variabilă, pentru că omul nu este creat să mănânce imediat după ce s-a lăsat întunericul. Cei care au obiceiul să mănânce noaptea, şi sunt destul de mulţi, au un risc mult mai mare de a se îngrăşa, comparativ cu cei care mănâncă aceleaşi calorii, însă pe timpul zilei.

Suntem bombardaţi zilnic cu informaţii care, uneori, se bat cap în cap - cum gestionăm haosul informatic din jurul nutriţiei?

Este foarte dificil să dau indicaţii cu privire la selecţia informaţiilor corecte care sunt vehiculate despre nutriţie, pentru că, realmente, suntem bombardaţi cu acest tip de informaţii. Recomandarea ar fi să fie alese acele informaţii care vin de la persoane care lucrează în domeniu, profesionişti, medici, dieteticieni, nutriţionişti, iar acestea să aibă la bază o ştiinţă corectă. Aş recomanda să nu se bazeze pe credinţe populare sau alte elemente nefondate.

Dr Corina-Aurelia Zugravu este medic primar în Nutriţie şi Igiena Alimentaţiei şi Membru al Comitetului Consultativ în Nutriţie Herbalife. Este doctor în ştiinţe medicale, cu o experienţă de peste 25 de ani în domeniul cercetării şi pedagogiei universitare; conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Dr. Carol Davila” Bucureşti şi este membru al echipei de cercetători a Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, în cadrul Centrului Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar. Corina Zugravu s-a implicat în numeroase proiecte naţionale legate de siguranţa alimentară şi probleme de nutriţie. A participat la realizarea a numeroase studii nutriţionale, la evaluarea obiceiurilor alimentare a diferitelor grupuri de populaţie şi în proiecte pentru educarea oamenilor pentru o nutriţie sigură şi echilibrată.