Ce probleme pot crea implanturile mamare

Serul fiziologic din implanturi se pierde uneori prin valva cu care sunt prevăzute, iar siliconul poate provoca inflamaţii dacă se împrăştie în corp. Odată cu înaintarea în vârstă şi cu pierderea tonusului ţesuturilor, sânii îşi modifică forma şi poate fi necesară remodelarea lor, cu sau fără scoaterea implanturilor.

Problemele cu care se pot confrunta, în timp, femeile cu implant mamar depind de substanţa cu care sunt umplute. Cele mai folosite astăzi sunt implanturile cu gel siliconic şi cele cu ser fiziologic. „Indiferent de tipul de implant pentru care optează femeia, ea trebuie să ştie că intervenţia estetică nu este pe viaţă. Odată cu înaintarea în vârstă, trunchiul se modifică şi, implicit, sânii vor căpăta un aspect diferit. Pielea şi muşchii, la rândul lor, îşi pierd tonusul, şi implantul se poate deforma şi lăsa, mai ales în cazul în care are o greutate mai mare.

Implantul mamar nu este deci o intervenţie pe viaţă. Poate fi necesară înlocuirea lui, în timp, sau scoaterea, dacă femeia doreşte acest lucru", spune profesorul doctor Toma Mugea, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Estetică şi secretarul general al Societăţii Europene de Chirurgie Estetică. Greutatea optimă a unui implant este de 200-260 de grame. Dacă are peste 300 de grame, femeia se poate confrunta, în timp, cu dureri la nivelul gâtului şi spatelui.

Siliconul produce uneori inflamaţii

Poate cea mai mare temere a femeilor cu implanturi mamare este aceea legată de spargerea lor. „Spontan nu se poate sparge niciun tip de implant", ne asigură prof. dr. Toma Mugea. Pentru a se întâmpla acest lucru, ar fi necesară o presiune puternică, aşa cum ar fi cea survenită în urma unei căderi de la înălţime sau în urma unui accident rutier.

În ceea ce priveşte împrăştierea conţinutului, serul fiziologic se absoarbe în organism fără a crea neplăceri. Însă gelul siliconic, deşi nu este toxic, se poate infiltra în muşchi şi poate produce inflamaţii locale, care creează femeii disconfort. În astfel de cazuri, din fericire, destul de rare, este necesară o intervenţie chirurgicală destul de complexă pentru îndepărtarea muşchiului afectat şi pentru reconstruirea sânului. „Conţinutul implanturilor cu silicon are trei grade de coezivitate. Cel cu gradul unu migrează în organism dacă învelişul se sparge, iar implantul cu grad de coezivitate trei, cel mai modern, este ferm şi nu se împrăştie", precizează specialistul.

Deşi implantul cu ser fiziologic pare mai sigur din acest punct de vedere, acesta are totuşi un dezavantaj deloc de ignorat: între 10% şi 20% din femeile care recurg la el trebuie să-l înlocuiască, pentru că, în timp, serul se poate pierde prin valva cu care implantul este prevăzut pentru a fi umplut. În consecinţă, sânii îşi pierd volumul, iar implantul trebuie înlocuit, întrucât nu mai poate fi reumplut.

Organismul poate avea o reacţie de respingere

Ca un răspuns la introducerea în corp a unui material străin, organismul unor femei dezvoltă în jurul implantului un strat de ţesut fibro-conjunctiv, ca o capsulă. Acesta poate comprima implantul, crescând sensibilitatea pe zona sânilor şi provocând chiar durere. Fenomenul se numeşte contractură capsulară şi poate apărea la scurt timp după intervenţia chirurgicală sau câteva luni mai târziu, indiferent de tipul de implant utilizat. Pe lângă disconfort, capsula modifică şi forma sânilor, precum şi textura, aceştia devenind mai fermi. În asemenea cazuri, poate fi necesară o intervenţie de corecţie.

Mamografiile, mai puţin concludente

Implanturile mamare, atât cele cu silicon, cât şi cele cu ser fiziologic, pot ascunde pe mamografie o tumoare dezvoltată în ţesutul aflat în spatele implantului. De aceea, femeilor cu implanturi li se recomandă ecografia pentru investigarea sânilor. Dacă se recurge totuşi la mamografie, medicul trebuie informat despre existenţa implanturilor, pentru a folosi tehnici speciale prin care să reducă riscul de spargere. Acest lucru este foarte important în condiţiile în care investigaţia presupune aplicarea unei presiuni pe sâni.

Risc de cancer?

Până în prezent, legătura dintre implanturile mamare şi riscul de a dezvolta o formă rară de cancer de sân, numită limfom anaplastic al celulelor mari, nu a putut fi demonstrată. „Ceea ce putem afirma, pe baza unor rapoarte oficiale, este faptul că nu există nicio legătură între prezenţa implanturilor şi apariţia cancerului mamar. Femeile care au recurs la această intervenţie sunt mai atente la sănătatea sânilor, deci şansele de depistare precoce a eventualelor tumori ale sânului sunt mai mari", precizează prof. dr. Toma Mugea.

Cum afectează alăptarea

Femeile care doresc să-şi facă un implant mamar şi să aibă copii ulterior pot alăpta, dar ar trebui să discute cu medicul acest aspect înainte de intervenţia chirurgicală. În cazul lor, este indicată incizia sub sân sau în partea laterală a sânului, şi nu în jurul areolei. Cea din urmă este asociată cu un risc mai mare de infecţii şi de înfundare a canalelor galactofore (de lapte).