Zahărul a devenit inamicul nr. 1 al sănătăţii

Zahărul a devenit inamicul nr. 1 al sănătăţii

„Noua nicotină“, „pericolul ascuns“, „otrava dulce“ – zahărul este încă un drog al zilelor noastre, iar armele medicilor nutriţionişti sunt îndreptate împotriva lui FOTO Shutterstock

Considerat chiar mai periculos decât alcoolul şi ţigările, îndulcitorul cel mai utilizat la nivel mondial este noua ţintă a nutriţioniştilor din toată lumea în lupta împotriva bolilor de inimă şi a cancerului.

Ştiri pe aceeaşi temă

 „O sursă de calorii complet inutilă pentru organism.“ Aşa a fost numit recent zahărul de medici de nivel internaţional care, observând la cabinet tot mai mult, pe zi ce trece, efectele unei alimentaţii bogate în dulciuri rafinate, s-au hotărât să-şi unească forţele împotriva acestui aparent inofensiv „sabotor“ al sănătăţii. Mişcarea lor poartă numele „Acţiunea împotriva zahărului“ şi se încadrează în tendinţa mondială, susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de a limita cu toate mijloacele posibile consumul de zahăr al populaţiei.
 
De altfel, nu mai departe de săptămâna trecută, cu ocazia Zilei Mondiale Anticancer (marcată an de an pe 4 februarie), autorităţile OMS au lansat un raport prin intermediul căruia sugerau tuturor guvernelor lumii să ia măsuri pentru reducerea consumului de tutun, alcool, dar şi de zahăr, ca metode preventive anticancer. Cum? Prin impunerea unor taxe pe alimentele care conţin prea mult zahăr şi prin restricţio-narea reclamelor la deserturile procesate, mai ales a acelora care li se adresează în special copiilor.
 
„Industria alimentară cheltuieşte miliarde de euro pentru promovarea alimentelor junk food (n. r. − chipsuri, dulciuri rafinate etc.) şi a răcoritoarelor dulci, promovare care ţinteşte cei mai vulnerabili membri ai societăţii, cel mai adesea copiii“, subliniază medicul cardiolog Aseem Malhotra, din Londra, directorul ştiinţific al campaniei „Acţiune împotriva zahărului“, citat de publicaţia britanică „The 
Guardian“.
 
Cât zahăr este în dulciurile concentrate?
 
Majoritatea produselor dulci din comerţ, în special cele pentru copii, conţin cantităţi foarte mari de zahăr, lucru dovedit, de altfel, de faptul că zahărul este primul pe lista ingredientelor, atrag atenţia specialiştii. În această situaţie se regăsesc de la biscuiţii Oreo (care conţin nu mai puţin de şapte linguriţe de zahăr la 100 de grame), prăjitura Barni (două linguriţe la numai 30 de grame de produs) până la ciocolata Lion (cu zece linguriţe de zahăr la 100 de grame de produs), dar şi băuturile carbogazoase de tip cola (o doză de 330 ml conţine apă, cinci linguriţe de zahăr, coloranţi şi arome). 
Pe lângă acestea, însă, mai aducem zahăr în organism şi din alte produse industriale care sunt mai puţin dulci: ketchup, muştar, sosuri şi dressinguri pentru salate, supe. 
 
Etichetele ne pot păcăli
 
„Unele produse au etichete care induc în eroare consumatorii. Un exemplu elocvent este acela al laptelui cu gust de ciocolată sau de fructe pe care sunt înscrise cu litere mari vitaminele adăugate şi cu litere mult prea mici cantitatea de zahăr. Sau iaurturile cu fructe pe care scrie «light», «degresat» sau «cu conţinut redus de grăsimi» şi care au în compoziţie cantităţi mari de zahăr, în schimb“, spune dr. Aseem Malhotra. 
 
Mai periculos decât grăsimile...
 
În 2012, Adunarea Mondială pentru Sănătate a Naţiunilor Unite a identificat în mod public trei factori majori de risc pentru sănătate la nivelul întregii planete: ţigările, alcoolul şi dieta dezechilibrată. La un loc, toate acestea ucid prin boli cardiovasculare, diabet, cancer şi boli respiratorii nici mai mult, nici mai puţin de 35 de milioane de oameni pe an.
 
„Primii doi factori de risc au fost supuşi într-o oarecare măsură reglementărilor în mai multe state europene, dar dieta proastă este responsabilă chiar de mai multe boli decât fumatul, alcoolul şi sedentarismul la un loc. Însă care aspect al alimentaţiei dezechilibrate este cel mai nociv?“, se întreabă medicul Malhotra în articolul publicat în presa britanică. „Dovezile că trebuie să ne concentrăm întreaga atenţie împotriva consumului exagerat de zahăr sunt de-a dreptul copleşitoare. Mai ales că, spre deosebire de grăsimi şi de proteine, zaharurile rafinate nu au absolut nicio valoare nutritivă! Dimpotrivă, organismul nu are nevoie de aceste zaharuri, adăugate în sucuri şi în mâncare, pentru a-şi căpăta energia“, oferă răspunsul tot Malhotra.
 
... şi decât tutunul
 
O linguriţă de zahăr, la fel ca o ţigară, nu face nimic rău. Dar, cu timpul, obiceiul de a mânca dulciuri concentrate cu zahăr adăugat, ca şi fumatul, poate fi chiar fatal. Ambele obiceiuri creează dependenţă, care nu este un mit, ci este demonstrată ştiinţific. 
 
„Consumul de zahăr duce la producerea în organism a stării de bine, prin stimularea opioidelor, aşa-numitele morfine naturale. Iar hormonii care ne dau starea de bine sunt şi ei stimulaţi excesiv după ce mâncăm dulciuri concentrate. Este vorba despre serotonină, hormonul bunei dispoziţii, şi dopamină, hormonul motivaţiei, aceiaşi care sunt implicaţi în instalarea dependenţei de droguri sau de nicotină“, explică medicul Anamaria Iulian, nutriţionist al copiilor, din Bucureşti.
 
Dar, spre deosebire de giganţii industriei tutunului, cei din industria zahărului ţintesc în mod intenţionat copiii, semnalează Malhotra. „Zahărul a devenit acum atât de prezent peste tot în alimentele procesate, încât nu-l putem evita nici măcar dacă am vrea. Prin urmare, în privinţa zahărului, aproape că nu mai poate fi vorba despre alegerea personală“, spune el.
 
40% mai puţin zahăr
 
Dacă alimentele procesate – dulciurile şi sucurile în special – ar conţine cu 40% mai puţin zahăr, într-un interval de patru ani ar putea fi combătută eficient epidemia de obezitate din Marea Britanie, estimează specialiştii din cadrul campaniei „Acţiune împotriva zahărului“. 
 
Aici, un adolescent de 15 ani are un consum anual de aproximativ 40 de kilograme de zahăr, echivalentul a 1.000 de cutii de cola sau a 11.800 de cuburi de zahăr, potrivit Sondajului Naţional privind Dieta şi Nutriţia din Regatul Unit. 
 
Deşi în România nu s-au realizat astfel de statistici, medicii nutriţionişti constată tot mai frecvent că problema dulciurilor din comerţ capătă amploare şi la noi. 
 
5 linguriţe de zahăr ar trebui să fie consumul total maxim într-o zi pentru un adult sănătos.
 
Serotonina, hormonul bunei dispoziţii, şi dopamina, hormonul motivaţiei, sunt stimulate excesiv când mâncăm dulciuri concentrate. Sunt aceiaşi hormoni care sunt implicaţi în instalarea dependenţei de droguri sau de nicotină.
Dr. Anamaria Iulian, medic nutriţionist
 
117 kilograme la 14 ani
 
Unul dintre deloc puţinii tineri cu probleme de greutate din ţară este Florentin, de 15 ani, din Bucureşti. Cu un an în urmă, el cântărea nici mai mult, nici mai puţin de 117 kilograme. „Dintotdeauna 
mi-au plăcut foarte mult dulciurile, în special ciocolata şi croasanţii. Puteam să mănânc în cantităţi foarte mari, în funcţie de cât de foame îmi era“, povesteşte Florentin.
 
Tocmai acest obicei de a aduce zahăr în exces în corp este principalul răspunzător pentru obezitatea copiilor, spun specialiştii. „Kilogramele în plus se adună în corp din cauza unei modificări de metabolism numită insulinism periferic. Ce se întâmplă, mai exact? Ei bine, atunci când mâncăm ceva dulce, în organism se secretă un hormon, «bucătăreasa organismului», care trimite zahărul la celule. Dacă este mult zahăr, celulele nu mai pot să-l folosească, pentru că nu mai sunt capabile să-l ardă pentru a genera energie, şi atunci rămâne un surplus care se transformă automat în grăsime de rezervă. Dacă fac asta zi de zi, mănânc sistematic dulciuri: ciocolată, napolitane, produse de patiserie şi băuturi carbogazoase, ajung la un aport de 4.000-5.000 de calorii într-o zi“, explică nutriţionistul Anamaria Iulian.
 
Efectele renunţării la zahăr se pot observa rapid, mai ales în cazul copiilor. În cazul lui Florentin, care, la sugestia medicului Anamaria Iulian, a exclus total zahărul din alimentaţie aproape o lună, rezultatele au apărut imediat şi s-au văzut atunci când a urcat pe cântar. „La început mi-a fost foarte greu fără dulciuri, dar mi-am zis că trebuie să încerc să trăiesc fără ele. Şi, pe parcurs, mi-am dat seama că nu e atât de rău. Acum am scăpat de problema asta“, spune Florentin care, la opt luni de la renunţarea la zahăr şi de la adoptarea unei alimentaţii mai „ordonate“, cum spune el, cântăreşte cu 25 de kilograme mai puţin.
 
Florentin a reuşit să slăbească 25 de kilograme prin renunţarea la zahăr şi adoptarea unei diete echilibrate p FOTO Arhivă personală
 
3 dovezi care incriminează „otrava albă şi dulce“
 
1 „Îngraşă“ ficatul. Chiar dacă respectăm recomandările medicilor cu privire la reducerea aportului de grăsimi „rele“, riscul de a prezenta un nivel crescut de colesterol şi de a suferi de boli ale ficatului şi cardiovasculare rămâne crescut dacă nu renunţăm şi la zahăr, pentru că, în prezenţa lui, ficatul produce propriile grăsimi saturate. 
 
Atunci când trebuie să proceseze zaharuri complexe, cum este cazul celor provenite din fructe şi din legume, organismul trece printr-o varietate de etape, care durează destul de mult timp şi care permit eliberarea lentă a energiei în organism. Însă pentru procesarea zahărului rafinat, care este un carbohidrat simplu, organismul este dat peste cap, astfel încât ajunge să producă, sub influenţa zahărului, o clasă de substanţe numite acetaţi. Aceştia sunt baza de formare a colesterolului şi a acizilor graşi saturaţi. 
 
Prin urmare, pentru a reduce nivelul colesterolului din organism nu este suficient să renunţaţi la grăsimile saturate şi să luaţi medicamente anticolesterol.
 
2 Strică dinţii. „Zahărul din dulciurile din comerţ, dar mai ales din băuturile îndulcite, este suport nutritiv pentru microbii din placa bacteriană. Aceştia se înmulţesc foarte mult şi produc acizi care erodează smalţul şi-l fac vulnerabil la caria dentară. Având un contact prelungit şi permanent, se dezvoltă un mediu acid care extrage substanţele organice din smalţ. Smalţul devine „cretos“, se prăbuşesc prismele de smalţ şi apare cavitatea carioasă“, lămureşte conf. dr. Adina Dumitrache, de la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti.
 
3 Creşte riscul de infarct. Trei sucuri dulci pe zi triplează riscul de boli cardiovasculare, arată un studiu american recent al oamenilor de ştiinţă de la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Atlanta şi de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard. De fapt, consumul excesiv de zahăr creşte considerabil pericolul de deces prin infarct, spun specialiştii. Cercetarea a fost realizată pe un grup mare de adulţi a căror alimentaţie a fost monitorizată de-a lungul mai multor ani. Cei care au făcut infarct aveau o alimentaţie în care zahărul ocupa un loc fruntaş: 25% din aportul caloric zilnic. 
 
Zahărul „amorţeşte“ gusturile
 
„Niciun om care mănâncă de mai multe ori pe zi ciocolată sau alte dulciuri cu mult zahăr nu va mânca vreodată cu plăcere legume sau fructe“, atrage atenţia medicul nutriţionist Anamaria Iulian. Explicaţia, oferită în 2011 de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Bristol (Anglia) şi de cei de la Universitatea Bangor (Ţara Galilor), este că un consum excesiv de zahăr „amorţeşte“ papilele gustative. Astfel, persoanele dependente de dulciuri nu mai simt gustul adevărat al legumelor şi fructelor, care nu au un conţinut de zaharuri similar cu acela al deserturilor concentrate. La numai trei zile de renunţare totală la zahăr, alimentele vor avea un alt gust, promit specialiştii.
 
Am început cu cafea fără zahăr
 
Pentru cei care nu au aflat încă, bunica mea are 98 de ani şi spune că nu poate trăi fără dulciuri. Poale-n brâu, napolitane, nemuritoarele Eugenii, orice... Când le mai duc strănepoatelor ei câte-o ciocolată de Sărbători, o văd cum îi strălucesc ochii şi bineînţeles că primeşte şi ea ceva dulce.
 
Aşadar, nu teama de boli care scurtează viaţa prematur m-a făcut să încerc să „mă las“ de zahăr. Până la urmă, ştiu că unii oameni sunt mai norocoşi şi au un teren genetic atât de sănătos, încât pot să încalce multe dintre recomandările medicilor fără consecinţe prea grave. Nici de ameninţările că zahărul îngraşă nu mi-a fost frică neapărat, n-am avut niciodată probleme atât de mari cu greutatea încât să iau măsuri drastice de vreun fel. Am avut, desigur, şi eu ceva tentative de diete de slăbit, dar nu le-am fost fidelă mai mult de o săptămână. 
 
Ştiţi ce m-a făcut să comand o dată cafeaua fără zahăr la un restaurant din Braşov? Curiozitatea. Am vrut să văd cât de rău e, să văd dacă pot şi să testez teoria nutriţionistei Anamaria Iulian cum că, dacă bei o vreme cafeaua fără zahăr, orice băutură îndulcită băută ulterior o să ţi se pară excesiv de dulce. Şi aşa a fost.
 
Mi s-a confirmat teoria nu numai în ceea ce priveşte sucul dulce din comerţ. Mai mult, după ce n-am mai pus zahăr în cafea, am început să mănânc şi mai puţine dulciuri. Nu le-am exclus total, fiindcă, aşa cum am mai spus, n-am intenţionat să iau o măsură radicală. Doar să văd dacă pot. Nu ştiu dacă am slăbit (nu obişnuiesc să mă cântăresc), nu ştiu dacă în felul ăsta mă feresc de boli. Dar ştiu cu siguranţă că batoanele de ciocolată pe care până nu demult le devoram cu maximă plăcere sunt mult prea dulci acum şi nu le mai „gust“. 
 
 

Citeşte şi:

 
Cum magazinele abundă în dulciuri pentru „luna cadourilor“, ne-am gândit că ar fi momentul oportun pentru un mic experiment: să vedem cât zahăr conţin cele mai populare produse destinate copiilor şi, deci, cât zahăr mănâncă fără să ne dăm seama un copil în decurs de o zi. Nutriţionistul comportamental Anamaria Iulian ne-a vinit în ajutor.
 
 
Dieta de post, dar şi alimentaţia normală pe care mulţi dintre noi o au în această perioadă ne îngraşă aproximativ două kilograme în sezonul rece. Cum putem evita acest lucru ne-a spus, la Adevărul Live, medicul nutriţionist comportamental Anamaria Iulian.
 
 
Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, nutriţionista Anamaria Iulian şi şefa Laboratorului pentru Chimia Alimentului de la Institutul de Bioresurse, Marta Zachia, au explicat, la Adevărul Live, ce amestecuri de chimicale se folosesc la prepararea unora dintre cele mai consumate alimente din România.
 
 
Zahărul acţionează asupra zonelor din creier care sunt stimulate şi în cazul consumului de droguri sau de alcool, confirmă studiile recente. Prin urmare, prea mult zahăr poate duce la dependenţa de dulciuri. Care este relaţia ta cu zahărul?
 
 
„Noua nicotină“, „pericolul ascuns“, „otrava dulce“ – zahărul este încă un drog al zilelor noastre, iar armele medicilor nutriţionişti sunt îndreptate împotriva lui.
 
 
Nutriţionistul copiilor Anamaria Iulian a adus, miercuri, în studio patru copii pentru care kilogramele în plus deveniseră deja o povară mult prea grea de dus la vârste atât de mici. Unii dintre ei au reuşit să slăbească, doar prin mici modificări ale dietei, până la 25 de kilograme în numai 8 luni, alţii câte 10.
 
 
Pui mai puţine linguriţe de zahăr în cafeaua sau în ceaiul de dimineaţă, încercând astfel să reduci aportul zilnic. Totuşi, o mare cantitate de zaharurile o obţii din dulciuri concentrate industriale.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările