Eşti amator de dulciuri. Dar ştii ce conţin?

În afară de fructele şi de legumele proaspete, majoritatea dulciurilor industriale conţin zaharuri concentrate

Pui mai puţine linguriţe de zahăr în cafeaua sau în ceaiul de dimineaţă, încercând astfel să reduci aportul zilnic. Totuşi, o mare cantitate de zaharurile o obţii din dulciuri concentrate industriale.

Zaharurile, cunoscute şi sub formă de glucide, sunt esenţiale pentru organism. În regimul alimentar de zi cu zi, între 50% şi 60% din necesarul de calorii ar trebui să provină din glucide. Dar nu din orice fel de glucide!

Alege sursele sănătoase de zaharuri, precum fructele, legumele, mierea sau cerealele integrale şi limitează consumul de dulciuri procesate industrial, de tipul bomboanelor, a produselor de patiserie sau a napolitanelor.

Există mai multe tipuri de zaharuri în alimente, principalele fiind fructoza şi glucoza. Nutriţioniştii avertizează, însă, că ele sunt prezente în prăjituri, sucuri, produse de patiserie, pâine, dar şi în sosuri, conserve şi chiar murături. Pe altă parte, în acelaşi aliment, poţi găsi mai multe forme de zaharuri, care sunt ascunse pe etichetele produselor sub denumiri diverse.

În cantităţi moderate, mai ales dacă sunt provenite din fructe şi din legume, fructoza şi glucoza sunt benefice organismului. Ele furnizează necesarul de energie de care are nevoie organismul. În cazul fructozei şi al glucozei obţinute din fructe, acestea vin „la pachet" cu fibre care fac asimilarea mai lentă şi nu cresc brusc nivelul glicemiei.

Cum se asimilează ele

Şi glucoza, şi fructoza sunt forme asemănătoare de zahăr, dar au indicii glicemici diferiţi. În timp ce fructoza are un indice glicemic de 19, cel al glucozei se apropie de 100. Având un indice glicemic atât de mare, glucoza „bulversează" pancreasul, care este forţat să echilibreze balanţa glicemică prin producerea de insulină într-un timp foarte scurt.

O altă problemă ridicată de alimentele cu indici glicemici mari este că, după creşterea bruscă a glicemiei, intervine scăderea la fel de rapidă, motiv pentru care apare senzaţia de foame artificial. Spre deosebire de glucoză, fructoza nu suprasolicită pancreasul, dar odată ajunsă în ficat, este transformată tot în glucoză, iar procesul de metabolizare se reia.

Prea puţin natural şi mai mult industrial

Un regim alimentar care conţine cantităţi moderate din aceste glucide nu este însă o măsură suficientă. Nutriţioniştii atrag atenţia asupra sursei de provenienţă a fructozei şi a glucozei. Deşi am putea să le obţinem din fructe şi din legume, o mare parte din aportul zilnic provine din alimentele procesate în cazul omului modern. Astfel, în loc de zaharuri naturale, consumăm variantele lor industriale: sirop de porumb, sirop de glucoză, dextroză.

Ce urmări are excesul de zahăr asupra organismului

Dulciurile concentrate obţinute industriale creează un teren prielnic pentru obezitate. Pentru că sunt în exces, nu vor fi „arse" şi folosite de organism, ci se vor depune în straturi de grăsime. Un studiu efectuat de profesorii Laboratorului de Cercetare al Universităţii Princeton arată că siropul de porumb, consumat pe termen lung, generează creşteri anormale ale ţesutului adipos în zona abdomenului. Infarctul miocardic şi alte afecţiuni cardiovasculare sunt, de altfel, favorizate de grăsimea abdominală.

Neajunsurile unei alimentaţii îndulcite cu fructoză industrială au fost consemnate şi într-un studiu publicat recent în „Jurnalul Clinic de Endocrinologie şi Metabolism" din SUA. Cercetătorii americani au monitorizat sănătatea participanţilor la studiu care, timp de două săptămâni, au avut un aport zilnic de sirop de porumb provenit din băuturi carbogazoase. Doar din sucuri, subiecţii au obţinut 25% din caloriile necesare într-o zi. Rezultatele au arătat niveluri crescute ale colesterolului şi ale trigliceridelor din sânge, care favorizează apariţia bolilor de inimă.

De la boli metabolice la afecţiuni cardiovasculare

Majoritatea bolilor metabolice de astăzi apar pe fondul variaţiilor bruşte ale glicemiei şi pe fondul excesului alimentar, care sunt în strânsă interdependenţă. Altă problemă ar fi că fructoza şi glucoza obţinute industrial oferă calorii goale, fără valoare nutritivă.

Acestea favorizează supraponderabilitatea, obezitatea şi sindromul metabolic, care apare prin asocierea unor niveluri mari ale glicemiei, ale colesterolului şi ale trigliceridelor din sânge, dar şi ale hipertensiunii arteriale. Urmările acestui sindrom metabolic sunt bolile cardiovasculare, accidentele cerebrovasculare, dar şi unele forme de demenţă.

Atenţie la etichetele produselor!

Cum putem evita complicaţiile cauzate de zaharurile simple? Prin consumul controlat al dulciurilor industriale. Mai multe tipuri de zahăr sunt scrise pe etichetele deserturilor, precum dextroză sau sirop de glucoză, şi fructoză, adică sirop de porumb. O alimentaţie bazată pe fructe, dar care poate include şi dulciuri neprocesate industrial este soluţia pentru a opri sau, cel puţin, pentru a limita aportul de fructoză şi de glucoză „sintetice".

Ştiai că...
...este recomandat ca 50-60% din necesarul zilnic de calorii să-l obţii din glucide

...aportul zilnic de zahăr recomandat este de 40 de grame. Dacă bei un litru de suc, corpul primeşte deja 100 de grame de zahăr

SFATUL SPECIALISTULUI

Fructoza şi glucoza sunt „oze", adică zaharuri simple. Formula lor chimică este aceeaşi, fiind un fel de „surori gemene". Cele două au, însă, o mică diferenţă de poziţionare a atomilor, care determină efecte dramatice asupra metabolismului nostru.

Problema este următoarea. Dacă luăm glucoza şi fructoza din fructe şi din legume, ele sunt benefice organismului, pentru că întotdeauna se află în prezenţa altor glucide, inclusiv a celor insolubile şi nedigerabile de tipul fibrelor alimentare. Acestea potolesc foarte mult „ghiduşia" fructozei şi a glucozei. Din păcate, toate alimentele noastre conţin fie glucoză, numită şi dextroză sau sirop de glucoză, fie fructoză, adică sirop de porumb. Nu sunt sănătoase.

Dacă vă uitaţi pe etichete o să vă îngroziţi, pentru că nu mai există aproape niciun dulce fără dextroză sau sirop de porumb. Recomandarea este să citiţi cu atenţie etichetele şi să mâncaţi cantitativ moderat. Astfel evitaţi excesul acestor zaharuri simple industriale, care este o cauză a bolilor civilizaţiei moderne. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti