Vistieria statului, tot mai generoasă cu primarii

Guvernul a intensificat alocarea de bani către primării, în ultima lună fiind dată jumătate din suma acordată aleșilor locali în celelalte opt luni și jumătate.

Cseke Attila și Nicolae Ciucă au grijă tot mai mult de primari FOTO gov.ro

În ultimele săptămâni, de la centru, mai ales prin Ministerul Dezvoltării, instituția care ține legătura cu aleșii locali, pleacă tot mai multe fonduri către unitățile administrativ-teritoriale (UAT). De exemplu, pe 7 octombrie au avut loc plăți în valoare de 440 de milioane de lei, bani direcționați pentru plata facturilor primăriilor în ceea ce privește investițiile din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Cu o săptămână înainte, pe 30 septembrie, nu mai puțin de 638 de milioane de lei plecau spre teritoriu, tot pentru același PNDL.

Potrivit calculelor „Adevărul”, în ultima lună au mers către primării nu mai puțin de 1,19 miliarde de lei. Până la ultimele trei decizii, prin alocarea de bani, din 13 septembrie, 30 septembrie și 7 octombrie, suma totală pentru opt luni și jumătate din an era de 2,43 miliarde lei. Tehnic, suma din ultima lună este jumătate din tot ceea ce se dăduse înainte.

Primarii pregătesc lista de cereri

Potrivit informațiilor „Adevărul”, primarii din teritoriu deja pregătesc documentele care să fie înaintate prefecților, în ceea ce privește sumele de care au nevoie la rectificarea bugetară. Motivele sunt variate: plăți de investiții în derulare, facturi neplătite sau pur și simplu insuficiența fondurilor pentru salarii, exact în ultimele două luni ale anului.

Iar aceste alocări au venit în contextul în care primarii au descins la București și au amenințat Guvernul că îl va sancționa la alegerile din 2024, dacă nu are grijă și de ei și de comunitățile pe care le conduc. „Cred că Guvernul are această datorie pentru că le-am zis că noi vom ridica steagul la alegeri și, dacă tu nu mă vezi acum, s-ar putea nici eu să nu te văd data viitoare”, era declarația lui Dorinel Soare (primar Niculești - Dâmbovița), reprezentant al Asociației Comunelor din România, la ieșirea de la consultări. O declarație care a avut impact.

Drept urmare, la doar câteva săptămâni, prin proceduri accelerate, Parlamentul a votat un proiect de lege prin care raportarea salariilor aleșilor locali (primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți de CJ) urmează să țină cont de un salariul minim de 2.300 de lei, nu de 2.080 de lei, ceea ce va duce la mărirea lefurilor acestora cu 10%. De asemenea, este creat cadrul legal pentru a putea mări și alte salarii din primărie la nivelul viceprimarului. Nu în ultimul rând, o lege trecută de curând de filtrul CCR permite creșterea salariilor personalului din primărie cu încă 25%, dacă lucrează pe fonduri europene.

„Anghel Saligny” avansează încet

În schimb, Guvernul nu dă semne că s-ar grăbi prea mult cu implementarea Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, unde a fost aprobată până în prezent doar o singură plată, pentru un proiect din județul Suceava. În schimb, Executivul prezintă cam o dată la două săptămâni semnări de contracte. Pentru moment, sunt doar hârtii și promisiuni plecând de la un program care a dus la ruperea fostei Coaliției, formată din PNL, USR și UDMR. De altfel, e așteptată și lista finală a alocărilor pentru partea de canalizare, apă curentă și drumuri, dat fiind că mai lipsește doar situația pentru județul Galați.

„Saligny” are 65,5 miliarde de lei alocați pentru perioada 2021-2028. În 2021 nu au fost alocări, iar în 2022 suma prevăzută pentru program e de 300 de milioane de lei, susțin surse politice pentru „Adevărul”. Ce încă rămâne vag este dacă vor fi folosiți acești bani sau vor fi mutați în altă parte, cum ar fi pentru facturile din PNDL.

Alba-neagra cu impozitarea clădirilor

Una din marile probleme ale aleșilor cu centrul este modul cum va fi făcută până la urmă impozitarea imobilelor, până în acest moment încă nefiind clar cum va fi pusă în practică, dacă are loc aplicarea unor grile notariale. Mai mult, primarii insistă cu amânarea aplicării, adică să nu se meargă pe varianta intrării în vigoare de la 1 ianuarie 2023. „90% din UAT-urile din România nu pot să se autosusțină. Trebuie să stea cu mâna întinsă la președintele de Consiliu Județean sau la cei care sunt la putere la centru”, a precizat Constantin Toma, președinte executiv al Asociației Municipiilor din România și primar al Buzăului (PSD). Toma a punctat că ar rămâne la latitudinea fiecărei administrații locale cât să mărească impozitul, pentru că se poate merge până la cu 50% mai mult. Singurele certitudini sunt următoarele: cota minimă de impozitare pentru imobilele deținute de persoanele fizice va fi de 0,1%, în creștere de la 0,08%, iar pentru imobilele destinate activităților comerciale va fi de 0,5%, în creștere de la 0,2%.