Secretar de stat în Ministerul Transporturilor: România a primit acceptul pentru canalul Bîstroe și restul din brațul Chilia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Transporturilor a salutat, într-o postare pe rețelele de socializare, intenția Ucrainei de a măsura adâncimea canalului Bîstroe. Sorin Grindeanu a afirmat că partea ucraineană a propus să realizeze propriile măsurători, iar România să desemneze un expert care să participe la acestea.

Canalul Bâstroe
Canalul Bâstroe

UPDATE: Ionel Scrioșteanu a anunțat că România a primit acceptul și pentru măsurarea canalului Bîstroe și restul din brațul Chilia, precizând că în perioada următoare vor fi măsurați 65 de kilometri de canal.

„S-a primit acceptul şi pentru Bâstroe şi pentru restul din Braţul Chilia care nu era încă măsurat, plus încă câteva devieri din Braţul Bâstroe, gen Solomonov, un canal care poate fi navigabil. În total, încă 65 de kilometri de canal şi braţ care vor fi măsurate în perioada următoare”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, potrivit News.ro.

Acesta a precizat că „s-a convenit că se vor folosi de data aceasta nave și echipamente ucrainene”, urmând ca România să pună la dispoziție experți în domeniu.

„Este o chestiune de reciprocitate, cum am folosit pe Chilia, acolo unde braţul este comun, având în vedere că este teritoriu exclusiv ucrainean şi nu este graniţă comună pe aceste zone, mai sigur este să folosim navele şi echipamentele ucrainene”, a explicat oficialul din Ministerul Transporturilor, potrivit sursei citate.

Scrioșteanu a specificat că măsurarea celor 65 de kilometri din brațul Bîstroe ar putea dura „aproximativ 7-10 zile”.

----

„Salut intenția Ucrainei de a măsura adâncimea canalului Bâstroe! După săptămâni întregi de controverse este timpul să se facă lumină în această problemă bilaterală! Partea ucraineană a propus României să realizeze propriile măsurători la care noi să desemnăm un expert român”, a anunțat ministrul Sorin Grindeanu, într-o postare pe Facebook.

Ministrul Transporturilor a precizat că prezentul acord între România și Ucraina prevede efectuarea de măsurători pe brațul Chilia, partea ucraineană, între km 22 și km 116.

„Partea română a solicitat acces pentru măsurători pe sectorul brațului Chilia cuprins între km 11 și km 22, dar și pe canalul Bîstroe. În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României, insist că este în interesul ambelor state să fie clarificată situația dragajelor efectuate de Ucraina pe tot brațul Chilia și pe canalul Bâstroe”, a adăugat Sorin Grindeanu.

Potrivit unui studiu din 2004, intrat în posesia „Adevărul”, se arată că adâncimile naturale ale canalului Bîstroe sunt de 12-14 metri, fiind suficientă o adâncime de 8,5 metri pentru navigație. 

„Brațul Bâstroe este unul dintre brațele naturale ale Dunării. Adâncimile naturale în acest braț sunt de 12 – 14 m și este mai mult decât suficientă pentru navigație (8,5 m). Realitatea este că lucrările de dragare au avut loc în largul mării în fața gurii Bâstroe.

Dragarea a fost făcută în zona de apă de mică adâncime (…). Acestea au fost lucrările cheie legate de canalul navigabil, datorită unui volum mare de materii în suspensie din râu (așa-numita scurgere dură) care formează o zonă de baraj cu o lungime de 3 km”,se arată în studiu.

Ce spun măsurătorile Apelor Române din 2017

Ministerul Mediului, prin Apele Române, a realizat măsurători pe canalul Bîstroe, în luna februarie, pentru analizarea debitelor, datele arătând că nu sunt modificări semnificative față de verificarea din 2017, potrivit unor documente intrate în posesia Adevărul.

Specialiștii de la Apele Române au făcut măsurători pe 21-22 februarie, pe sectorul cuprins între stația hidrometrică Chilia Veche și brațul Stambulul Vechi, potrivit documentelor intrate în posesia Adevărul. Măsurătorile sunt comparate cu cele din 2017, iar concluzia este că nu sunt modificări semnificative suvernite în ultimii 6 ani, iar repartiția debitelor este una normală.

Documentele arată că în cei 6 ani “s-au produs ușoare depuneri sau eroziuni”, însă s-a remarcat “o evoluţie hidromorfologică normal, caracteristică unor debite normale spre reduse, respective o predominare a fenomenului de aluvionare”.

Aval de braţul Bîstroe (..) predomină fenomenul de aluvionare. Adâncimile s-au redus comparative cu anul 2017 cu aproximativ 1,0 - 1,3 m. (..) În concluzie, nu au fost identificate modificări majore între măsurătorile din anul 2017 si cele din 2023, mai ales în zona talvegului (la adâncimi maxime) . Fenomenele de depunere şi eroziune s-au produs în general în zonele line,cu pante mici ale albiei (în profil transversal), acestea încadrându-se, în general, într-un ecart de 0,5 -1,5 m cu o predominare evidentă a fenomenelor de aluvionare”, se mai menționează în documente.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite