Soluțiile UE pentru facturi mai mici la energie. Nicușor Dan anunță investiții de 30 de miliarde de euro în rețele

Nicușor Dan a declarat, în noaptea de joi spre vineri, 19-20 martie, că la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, liderii au discutat despre prețul energiei și soluții pentru reducerea costurilor.

Nicușor Dan/FOTO: AFP

Președintele a anunțat că UE alocă o sumă uriașă de bani pentru infrastructură, ceea ce se va reflecta în scăderea „costului de circulație a energiei”, o componentă a facturii. Șeful statului explică faptul că UE este deschisă la mecanisme de plafonare a prețului la gaz și la redirecționarea profiturilor excepționale ale producătorilor către protecția consumatorilor. Această strategie de scădere a costurilor este completată de propunerea de a ieftini certificatele de emisii de carbon, măsură care ar elimina o parte din povara financiară aplicată în prezent prețului final al energiei electrice.

„În acest interval de la ultimul Consiliu până azi, Comisia Europeană a venit cu o propunere şi cu o sumă de bani, 30 de miliarde de euro, care să fie investite pe suprafaţa Europei în reţele, în optimizarea reţelelor şi în interconexiuni între ţări, astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piaţă europeană a energiei.

Şi, de asemenea, după cum ştiţi, a fost la Paris în urmă cu două-trei săptămâni o conferinţă pe energie nucleară. Spre deosebire de discuţiile care aveau loc în urmă cu câţiva ani, Comisia, Consiliul, s-a ajuns la un acord de a merge înspre stimularea energiei nucleare şi inclusiv ţări care voiau să renunţe la centralele lor nucleare revin şi solicită prelungirea funcţionării acestora”, a arătat el.

„Comisia a fost deschisă la mecanisme care se reducă preţul energiei”

În ceea ce priveşte mecanismul privind stabilirea preţului la energie, şeful statului a spus că discuţiile vor continua la următoarea reuniune a Consiliului.

„În ceea ce priveşte mecanismul de preţ - după cum ştiţi, mecanismul prin care se stabileşte preţul energiei electrice este că toţi producătorii primesc preţul celei mai scumpe dintre sursele de producţie care este disponibilă la un anumit interval de timp şi asta face ca cei care produc mai ieftin să aibă pe anumite intervale orare câştiguri substanţiale.

Asta face ca inclusiv în ţări care au un procent semnificativ de energie ieftină şi regenerabilă, din cauza faptului că ultima bucăţică de energie este la un preţ mare, consumatorii şi companiile din ţările respective au un preţ mare. Şi pe chestiunea asta a existat o discuţie, care va continua la Consiliul următor.

Comisia a fost deschisă la mecanisme care se reducă preţul energiei, fie prin plafonarea preţului gazului, pentru că cele mai multe exemple, cele mai multe intervale orare, sunt cele în care centrala pe gaz este cea care dă preţul maximal şi deci preţul pentru toată ziua şi pentru toată suprafaţa geografică, fie că aceste diferenţe de preţ care sunt mari, câştigate de cei care produc energie ieftină, să fie temporar luate de stat şi duse către protecţia consumatorilor. O dezbatere care, cum am spus, va continua”, a explicat Nicuşor Dan.

UE analizează relaxarea mecanismului ETS pentru a scădea prețurile la energie, anunță Nicușor Dan

El s-a referit şi la discuţiile privind certificatele de emisii de carbon, aşa-numitul ETS.

„Pe de o parte, disponibilitatea ca zonele industriale care să fie exceptate de la necesitatea de a cumpăra certificate de emisii să fie lărgite, această sferă să fie lărgită, din nou, o disponibilitate din partea Comisiei în procesul de revizuire a acestui mecanism ETS, fie cum am propus în scrisoarea pe care am făcut-o publică azi zece ţări, iniţiatoare fiind Austria, fie ca Comisia să emită un număr de certificate şi astfel preţul certificatului să scadă şi astfel componenta de emisii de carbon din preţul de energie să scadă, fie ca ţintele, perioadele, momentul în timp la care noi ne asumăm nişte ţinte de emisii de carbon să fie prelungite, şi, în felul ăsta, din nou, valoarea certificatului să scadă.

Deci, toată această discuţie pe mecanismul de preţ în energie va fi reluată la Consiliul viitor din iunie”, a detaliat preşedintele.

Referitor la propunerea celor zece ţări privind tranziţia verde, el a declarat că este pentru prima dată când are loc această discuţie.

„Cred că de cel puţin trei Consilii există această discuţie în contradictoriu şi e important de subliniat, pentru că există percepţia într-o anumită categorie de populaţie că noi venim aici şi primim nişte ordine şi ne ducem acasă şi spunem: «aşa ne-a spus Europa să facem».

Nu! E o democraţie, e o dezbatere în care ţările au viziuni diferite şi încearcă să se convingă şi încearcă să ajungă la un consens lăsând fiecare din solicitările lor pe o anumită chestiune”, a afirmat Nicuşor Dan.

El a amintit că, înaintea Summitului de la Rio pe climă, în care, în negociere, s-a obţinut amânarea ETS2 cu un an, această discuţie a existat.

„Între timp, ţările au lăsat cumva fiecare de la ele şi scrisoarea pe care aţi văzut-o este, cum să spun, o variantă mai cantitativă şi mai negociabilă faţă de o poziţie mult mai vehementă pe care am avut-o mulţi dintre noi: «ar trebui să renunţăm la ETS», acesta a fost punctul de plecare.

Şi din partea cealaltă, am văzut aceeaşi apropiere, pentru că termenul ar fi vara acestui an, în procesul de redefinire a mecanismului ETS să se ţină cont de toate situaţiile particulare, iar munca pe care au făcut-o reprezentanţii ţărilor aici pentru concluziile acestui summit a fost de a apropia, de a pune într-o formă negociată ambele poziţii”, a mai explicat el.

Întrebat dacă au fost discutate măsuri pe termen scurt pentru scăderea preţului combustibililor fosili şi în ce măsură Comisia poate să accepte anumite măsuri din partea statelor membre.

„Da, da. Dincolo de eliberarea unor stocuri din stocurile de rezervă pe termen scurt, care este o măsură pe care ţări importante o iau şi care influenţează preţul pe piaţa de energie, nu există măsuri la nivel european, însă există măsuri pe care fiecare din ţări poate să le ia, deci cam despre asta a fost vorba, fără să se ia o decizie în sensul ăsta”.