Interviu „Incertitudinea îi împinge pe români spre soluții radicale”. Efectele nebănuite ale crizei politice analizate de un sociolog
0Sondajele recente arată că românii trec printr-o perioadă în care puterea de cumpărare scade constant, iar România se află într-un punct de stres social și politic. Pe de altă parte, starea de spirit a populației nu este întotdeauna afectată de parametrii care sunt analizați în aceste sondaje. Sociologul Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” care sunt factorii care influențează populația din România.
Modul în care fiecare popor reacționează la o criză politică diferă în funcție de educație și de regiune. Bogdan Voicu subliniază faptul că și în plan internațional tensiunile la nivel guvernamental sunt parte din realitatea politică și România nu face notă discordantă.
Adevărul: Îi afectează direct pe români tensiunile din Coaliție din ultima perioadă?
Bogdan Voicu: E normal să fie așa, să se lupte pentru putere. E bine să ne uităm la ce se întâmplă în alte țări. De exemplu, Spania, care are creștere economică continuă din 1994, care a atins un nivel de trai fără precedent în propria sa istorie, și care a avut alegeri repetate. Te-ai putea aștepta să nu fie o corelație între criza politică și starea de spirit a populației.
Dar, celălalt exemplu e Bulgaria, cu 11 guverne în 3 ani în urmă cu 2-3 ani, într-o perioadă scurtă de timp și cu un impact incredibil de mare asupra stării de spirit a populației.
Prin urmare, doar pe baza faptului că avem criză politică, în sensul că avem certuri în coaliție, sau că unii încă nu se așteaptă ca coaliția să reziste mai mult, nu înseamnă că starea de spirit a populației e în scădere. Însă, e un element de alarmă și de observare atentă a ceea ce se întâmplă în populație.
“Incertitudinea te face să te întorci către o poziționare mai tradiționalistă”
Cât de mult contează pentru românul de rând tensiunile internaționale? Putem vorbi de o accentuare a nivelului de stres din ultima perioadă, dacă ar fi să mergem în urmă cu 2-3 ani?
Noi avem 20 de ani de turbulențe internaționale. Că de fapt am avut recesiunea economică la sfârșitul anului 2000, apoi criza refugiaților, apoi această resurecție a extremei drepte și a populismului ulterior, apoi războaie succesive din Crimea și apoi Ucraina, Covid, toată povestea Israel, și apoi continuată în zilele noastre, de războiul declanșat de SUA și Israel în Iran.
Adică, suntem după 20 de ani de tensiuni majore la nivel internațional. Asta afectează într-adevăr stabilitatea, pentru că o situație de asta continuă, creează incertitudine, incertitudinea te face să te întorci către o poziționare mai tradiționalistă, și te vei aștepta să vină un salvator care să te rezolve.
“România este imună, de felul ei, la ce se întâmplă în afară”
Dar la nivel de viață, de zi cu zi, putem să spunem că intervine un soi de imunitate la conflictele astea, cel puțin ultimul conflict din Orientul Mijlociu a afectat încă de a doua zi prețul la pompă la carburanți?
Faptul că prețul petrolului a crescut este un element de stres și este ceea ce afectează, însă nu este neapărat relaționat de ce se întâmplă în alte țări.
România este imună, de felul ei, la ce se întâmplă în afară pentru că pe noi nu ne interesează. Oamenii sunt interesați de ceea ce se întâmplă pe alte meleaguri atunci când sunt puțin mai dezvoltați.
E suficient să ne uităm la cum încep știrile la o televiziune într-o zi obișnuită, vedem că, de fapt, știrile internaționale sunt la sfârșit și că, de regulă, jurnaliștii respectivi nu au prea înțeles. Dar, într-adevăr, în momentul în care un fenomen internațional impactează imediat asupra condițiilor de a trăi din țară, atunci suntem interesați, fiindcă a schimbat ceva în buzunar. Dar ca o legătură, nu-i neapărat faptul că a fost o chestie internațională, războiul în Ucraina ne-a afectat pentru că am văzut refugiații imediat pe străzi ci și pentru că a fost gândul că oricând se pot a muta și la noi, era foarte aproape. Dar, în rest, dacă întrebăm populația românească despre războiul în Siria, s-ar putea să nu aibă habar.
Care sunt efectele pe termen lung ale unor crize succesive?
Care sunt principalele elemente afectate? Work-life balance, relațiile cu familia, calitatea muncii la serviciu, ieși mai cu capul în altă parte. Care sunt efectele imediate ale unei stări de tensiune, să spunem?
Există, într-adevăr, toate cele pe care le-ați spus, în sensul că, în momentul în care rămânem fără echilibru într-o parte a vieții, tindem să-l compensăm în cealaltă parte și atunci suntem mai puțin atenți în părțile respective. Poate să ne afecteze, cel puțin pe perioada scurtă, adică imediat.
După care, pe măsură ce intră în obișnuință, oamenii de obicei, se întorc la modelele pe care le știu, adică un stres îndelungat, repetat, nu e chiar atât de dăunător. E dăunător, dar nu începe să cumuleze, să se ducă din ce în ce mai jos, ci te lasă undeva, la un nivel un pic mai jos decât erai înainte, cu tendința să te întoarce.
Care sunt efectele și semnele cele mai ușor recognoscibile ale unei transformări a societății în perioadele de criză?
În situații de astea de incertitudine, oamenii timd să prefere soluții foarte simple și nu complexe, care să le promită că lucrurile vor fi bine. Și în timp să se ducă către modele în care albul e alb și negru-negru, adică să se ducă către modele normative, tradiționale, în care toți trebuie să fim la fel, toți trebuie să facem același lucru. Asta înseamnă că indivizii nu mai au dreptul să fie ei înșiși și trebuie să fie la fel ca ceilalți și așa era în comunism.
Așa a fost în orice totalitarism, nu doar la noi. În România și oriunde în lume, de altfel, vedem că lucrurile se întâmplă oarecum la fel aproape în toată Europa. Această tendință te duce către populiști, te duce către soluții miraculoase care n-au nimic în spate.
“E clar că cel puțin un partid convinge populația”
Relația dintre populație și politicieni, care reiese din sondajele de după alegeri, este un alt barometru de luat în seamă în ceea ce privește starea de spirit a românilor? Unele partide par că sunt în scădere, este acesta un semn al neîncrederii populației?
Politicienii au capacitatea de a mobiliza masele și de a fi convingători. Dacă ne uităm la faptul că avem un partid care crește în sondaje, iarăși, e clar că cel puțin un partid convinge populația și poate mobiliza. Că nu ne place nouă care e partidul respectiv, asta e altceva.
Dar nu este o problemă de legătură între politicieni și mase. E adevărat că avem cel puțin două partide mari, dacă nu chiar patru, în speță AUR, SOS, POT și USR care susțin ca element fundamental al doctrinei lor că elitele sunt corupte și că nu reprezintă cetățenii. Care astea patru la un loc, de fapt, aduc către un 66% sau poate 50%, hai să nu exagerăm, ceea ce înseamnă că sunt convingătoare, adică sunt niște elite care conving cetățenii.
Ca o concluzie, stăm bine ca țară?
Nu suntem rău psihic, deci chiar nu suntem rău, nu e neapărat o perioadă neplăcută din acest punct de vedere, dar avem o componentă care ne face să nu mai fie atât de bine și anume faptul că vedem că pleacă banii din buzunare și că nu mai avem creșterea din ultimii 15 ani. Noi totuși suntem obișnuiți să creștem de la un an la altul destul de mult. Nu am vorbit de faptul că există un sentiment acut în România vis-a vis de inechitățile care sunt în societate și anume faptul că unii câștigă mult mai mult decât ceilalți.
Și aici nu e legat de o altă parte a societății. Sunt mulți care simt că au fost lăsati în urmă și realitatea pe cifre este că așa s-a întâmplat. Doar în ultimii ani inegalitatea nu a mai crescut, în ultimii 3-4 ani, în rest noi am avut tendința să creștem din ce în distanța între cei bogați și cei mai puțin bogați. Iar asta se simte și duce la efecte pe termen lung și greu de eliminat.
Se încarcă comentariile...
