Analiză Sancțiunile dure din legea femicidului, adoptată de Senat, nu vor descuraja crimele, avertizează un renumit psiholog

Senatul a aprobat luni, în prima zi a noii sesiuni parlamentare, legea care definește pentru prima dată femicidul în legislația românească, prevăzând pedepse severe — inclusiv închisoarea pe viață — pentru astfel de fapte. Deși sancțiunile sunt concepute să întărească răspunsul penal la violența ucigașă asupra femeilor, psihologul Mihai Copăceanu atrage atenția că astfel de pedepse nu descurajează în mod real comiterea crimelor, așa cum arată experiența din alte state cu sancțiuni la fel de dure.

Legea femicidului trece de prima cameră sesizată FOTO Inquam / George Călin

Proiectul a trecut cu majoritate de voturi, fiind semnat de parlamentari din toate partidele. Inițiativa a fost anunțată și este în atenția publică încă de anul trecut, în urma mai multor cazuri de femicid care au oripilat opinia publică. 

Psihologul Mihai Copăceanu atrage însă atenția asupra efectelor înăspririi legislației, ignorate de cei care ajung să comită astfel de fapte, subliniind că o legislație mai aspră nu rezolvă toate problemele. 

În cazul infracțiunilor grave, majoritatea autorilor nu sunt descurajați de nivelul sancțiunilor

Acesta punctează că sancțiunile penale reprezintă, în principal, o reacție târzie, care privește faptele deja săvârșite, iar în cazul infracțiunilor de o gravitate extremă, eficiența lor ca instrument de prevenție este limitată.

„În cazul infracțiunilor de gravitate redusă, creșterea severității pedepselor poate avea un anumit efect descurajator (de exemplu o pedeapsă mare pentru un furt mic). În schimb, cercetările arată că, în cazul infracțiunilor grave, majoritatea autorilor nu sunt descurajați de nivelul sancțiunilor, întrucât nu își evaluează în mod rațional riscul înainte de comiterea faptei. De fapt, nici nu îi interesează. Pentru ei singurul obiectiv de îndeplinit este crima, cu orice preț, cu orice risc pentru că nu au în câmpul lor rațional efectele faptelor lor”, explică psihologul.

Un efect simbolic

Înăsprirea legislației oferă mai degrabă un efect simbolic, liniștitor la nivelul percepției publice, indică psihologul.

„Este rezonabil să presupunem că potențialii autori ai infracțiunilor de omor au cunoștință de pedepsele severe prevăzute de lege; cu toate acestea, acest factor este, în practică, ignorat. Mai mult, existența infracțiunilor violente persistă inclusiv în statele în care sancțiunea maximă nu este detenția pe viață, ci pedeapsa capitală, ceea ce indică limitele severe ale efectului preventiv bazat exclusiv pe înăsprirea sancțiunilor. În unele state din America, dar și în țări precum Iran, Singapore, Japonia sau China anual se înregistrează crime.

În acest context, efectul principal al pedepselor foarte dure se manifestă mai degrabă la nivelul percepției publice, oferind, pe un plan emoțional, sentimentul că autorul faptei a fost sancționat corespunzător gravității acesteia sau că este la pușcărie și nu va mai comite alte crime. Totuși, acest efect simbolic nu se traduce într-o reducere reală a incidenței unor infracțiuni similare”.

Reducerea infracțiunilor violente nu poate fi realizată exclusiv prin înăsprirea sancțiunilor penale

Astfel, foarte probabil, la scurtă vreme de la adoptarea legii se va ajunge la concluzia că nu va produce efectele scontate și nu va reduce numărul omorurilor, pentru că nu abordează cauzele profunde ale violenței — de la sărăcie și excluziune socială la consumul de alcool și droguri, violența domestică sau stereotipurile de gen.

„Să nu ne lăsăm induși în eroare. Reducerea infracțiunilor violente nu poate fi realizată exclusiv prin înăsprirea sancțiunilor penale, ci presupune o abordare integrată, care să combine eficiența instituțională, prevenția timpurie, politicile sociale și intervențiile educaționale și psihologice, ceea ce înseamnă un efort mult mai dificil, îndelungat și solicitant”, mai spune psihologul.

Ce prevede proiectul

Proiectul de lege defineşte juridic femicidul, pentru prima dată în legislaţia românească. „În înţelesul prezentei legi, <<femicidul>> înseamnă uciderea cu intenţie a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terţă parte”, prevede inițiativa.

Documentul prevede și colectarea şi publicarea anuală de date privind femicidul sau măsuri de prevenție, prin introducerea în şcoli a temelor privind egalitatea de gen, relaţiile non-violente şi combaterea violenţei.

De asemenea, orfanii femicidului sunt recunoscuţi ca victime directe, fiind incluse măsuri de ocrotire, precum şi pedepse agravante atunci când violenţele au loc în prezenţa minorilor.

Trei tipuri de femicid

Prevederile legii stabilesc trei tipuri de femicid, care vor fi incluse în Codul Penal drept circumstanțe agravante la omorul calificat. Pedepsele ajung la închisoare de la 15 la 25 de ani sau chiar detenție pe viață.

Termenul de femicid intim face referire la cazurile în care o femeie este ucisă de partener sau de un membru al familiei. Femicidul non-intim este prevăzut în cazul în care o femeie este ucisă din motive de gen, exploatare sexuală, religie sau ură. Mai există și femicidul indirect, atunci când o femeie este ucisă în urma mutilării, a violenței continue sau se sinucide după ani de abuz.

Proiectul merge acum la Camera Deputaților. Legea intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, odată ce este promulgată de președinte.

Președintele Nicușor Dan a cerut anul trecut, în urma unor cazuri care au scos oamenii în stradă, toleranță zero și fermitate din partea statului împotriva violenței domestice. El a cerut autorităţilor să trateze fiecare caz de violenţă domestică cu seriozitate maximă.

Femicidul, reglementat în Italia

Italia a introdus anul trecut pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru femicid, devenind prima țară europeană care incriminează explicit această infracțiune. Acum, guvernul din Italia ar urma să lanseze un pachet de măsuri pentru combaterea creșterii criminalității juvenile.