„România este în pierdere de viteză față de Polonia". Mizele vizitei președintelui român la Varșovia

Vizita președintelui Nicușor Dan la Varșovia reconfirmă parteneriatul româno-polonez, însă aduce în prim-plan și o asimetrie tot mai greu de ignorat, remarcă analistul de politică externă Ștefan Popescu: în timp ce Polonia își consolidează rolul de pivot regional, România pare mai degrabă să reacționeze decât să modeleze agenda. 

Șeful statului a mers la Varșovia, la invitația omologului său FOTO Administrația Prezidențială

Președintele Nicușor Dan a avut o primă întrevedere bilaterală cu omologul său polonez, Karol Nawrocki, la două zile după ce ambele țări au marcat Ziua Solidarității Polono‑Române. Discuțiile dintre cei doi lideri au privit achizițiile militare comune, programul SAFE și un hub de securitate la Marea Neagră.

Într-o conferință de presă comună, cei doi lideri au anunțat extinderea Formatului București 9 la Țările scandinave. Președintele polonez a subliniat că „România este partenerul strategic al Republicii Polone începând cu anul 2009”, iar Nicușor Dana afirmat că „România și Polonia au în acest moment caracteristici similare".

"Sunt țări mari pe frontiera de est, implicate în NATO, țări care au profitat, care s-au dezvoltat în urma aderării la Uniunea Europeană, țări care încurajează partenerii transatlantici, inclusiv în interiorul Uniunii, și țări care pot să profite din faptul că au pe foarte multe domenii o viziune comună, inclusiv în interiorul Uniunii, pe ceea ce înseamnă competitivitate, în raportarea la strategiile verzi ale Uniunii”, a declarat președintele român.

Extinderea Formatului București 9 (B9)

Dorința liderului polonez de a extinde Formatul București 9 (B9) reprezintă un aspect cu adevărat important al recentei vizite, spune analistul de politică externă Ștefan Popescu: „Acesta arată un interes pentru organizațiile regionale, sigur, având tot mai mult Polonia ca pilon principal, pentru că deplasare Formatului B9 spre zona balto-scandinavă valorifică Polonia ca pivot al acestui format”.

Expertul remarcă faptul că România a ratat o oportunitate importantă: „Regret că reprezentanții României nu au avut prezență de spirit, pentru că în momentul în care partea poloneză a propus extinderea spre zona balto-scandinavă, nu s-a propus extinderea către Grecia, astfel încât formatul B9 să aibă o viziune, o abordare echilibrată între Marea Baltică și Marea Neagră. Pentru București, menținerea relevanței pe dimensiunea sudică, este foarte importantă. Polonia îl trage către zona baltică și nordică, care este epicentrul intereselor sale în materie de securitate și de politică externă”.

„Similitudinile aveau o pertinență la sfârșitul anilor 90’ și începutul anilor 2000” – Ștefan Popescu, analist politică externă

Fără o contraofertă, dimensiunea sudică a formatului, zona de interes strategic firească pentru București, riscă să fie marginalizată, indică acesta.

„Observăm în primul rând un mare dezechilibru, pentru că este drept că discursul oficial vorbește de similitudini. Din păcate, România este în pierdere de viteză față de Polonia. Similitudinile aveau o pertinență la sfârșitul anilor 90’ și începutul anilor 2000. Dar în acest moment, populația României este la mai puțin de jumătate de populația Poloniei. Produsul intern brut al României este la mai puțin de jumătate din produsul intern brut al Poloniei, care a depășit un trilion de dolari și care a intrat în clubul select numit G20”, mai explică acesta.

Relația cu SUA

Deși discursul președintelui român a indicat „similitudini” cu Polonia, realitatea strategică arată că România rămâne un partener important, dar tot mai puțin vizibil pe harta priorităților occidentale, în timp ce Polonia devine un pivot al prezenței militare americane în regiune:

„În ce privește relația cu SUA, Polonia reprezintă pivotul prezenței americane și zona de interes prioritară a Statelor Unite ale Americii. De altfel, în Legea apărării care a trecut la sfârșitul anului 2025 prin Congres, se face o mențiune explicită a Poloniei și a țărilor baltice, inițiativa de securitate a țărilor baltice, fără a se aminti un cuvânt despre România, ceea ce ne arată clar o ierarhizare, clară din punct de vedere al Washingtonului, între Varsovia și București".