Redefinirea familiei în Constituție, o temă care încă nu s-a stins
0Eșecul referendumului pentru familia tradițională, din 2018, nu a epuizat subiectul redefinirii căsătoriei în Constituție, dovadă fiind ultimele dezbateri pe subiect, tema putând fi una importantă în contextul anului electoral 2024, arată specialiștii.
Readusă în atenția publică în urma afirmației primăriței din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, care a susținut că a votat „DA“ la referendumul pentru familie din 2018, tema a reușit să stârnească din nou controverse și i-a adus Elenei Lasconi scoaterea de pe lista pentru europarlamentare a USR.
Apoi, din partide au venit poziționări clare privind susținerea familiei tradiționale. Mai ales de la PNL, au fost luate poziționări clare pro-familia tradițională de la Nicolae Ciucă (șef de partid), Robert Sighiartău (vicepreședinte) sau Gheorghe Falcă (vicepreședinte). Și Ludovic Orban, acum șef la Forța Dreptei, s-a poziționat pro-familia tradițională, precum și senatorul PSD, Călin Mătieș. Mai prudenți au fost USR-iștii, cei care în 2018 erau anti-referendum, dar acum evită poziționarea clară pe subiect, în condițiile în care electoratul autohton e majoritar conservator.
Ce spun specialiștiii
„Cred că poate genera chiar mai multă emoție decât în 2018, când a fost referendumul. Cred că anul 2024 va fi un an electoral presărat cu astfel de subiecte culturale, să le denumim așa, și definirea familiei, drepturile minorităților sexuale sau stipularea în Constituție a familiei formate din femeie și un bărbat, a căsătoriei între persoane de același sex, toate acestea pot fi subiecte pentru anul electoral 2024 și cred că societatea românească, așa cum pare ea astăzi, este foarte dornică de astfel de subiecte“, a explicat analistul politic Adrian Zăbavă pentru „Adevărul“.
La rândul său, sociologul Vladimir Ionaș a susținut că tema poate fi un subiect folosit de anumite partide politice și în prezent pentru propriul electorat. „Acea parte care este interesată de acest subiect și care, să spunem, ar putea fi mișcată într-un fel sau altul de un astfel de subiect“, a punctat Ionaș. Cu toate acestea, sociologul a precizat că odată ce un partid se lipește în mod clar de temă, cum a făcut PSD în 2018, acesta îndepărtează o parte din susținătorii ei.
Împărțirea opiniei publice
„Este o temă indusă în cadrul războiului hibrid pentru a împărți opinia publică, chiar dacă a avut loc referendumul în 2018. (...) Problema nu este referendumul, ci dezbaaterea. Probabil că referendumul nu va avea loc, dar dezbaterea este produsă, societateaa este împărțită și acest subiect este lansat în anticiparea alegerilor de anul viitor pentru a fi un fel de levier”, a explicat politologul Cristian Pîrvulescu.
Totodată, politologul a maai explicat că ideea refrendumului reduce o dezbaatere complexă la alegereaa unui răspuns între „da” și „nu”. „Această simplificaare ține de procedurile de manipulare tipic fasciste”, a mai explicat politologul, arătând că subiectul mai poate fi folosit în cadrul campaniilor electorale.
Scopul din 2018
La referendumul din 2018, când nu a fost întrunit cvorumul necesar, era urmărită modificarea Constituției în sensul în care căsătoria devenea uniunea „liber consimțită între un bărbat și o femeie“, în condițiile în care în actuala lege fundamentală e definită ca uniunea „liber consimțită între soți“, ceea ce inițiatorii referendumului considerau că ar putea duce la interpretări și acceptarea căsătoriilor între persoane de același sex.
Se încarcă comentariile...
