Recomandările Consiliului Europei pentru România: de la legile Justiției până la hotărârile CEDO neexecutate

Ultimul raport de monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind România arată atât evoluțiile pozitive pe diferite teme, dar vine și cu recomandări de îmbunătățire. 

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei are următorul plen în octombrie FOTO Arhivă

„Ireversibilitatea și sustenabilitatea acestui progres au fost puse sub semnul întrebării de evoluțiile din 2017-2019, în special în domeniile justiției și luptei împotriva corupției. Cu toate acestea, Adunarea constată cu satisfacție că aceast revers (n.r.- democratic) a fost depășit cu succes și România a revenit pe calea reformelor”, se arată în Raportul de monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind România

„Adunarea apreciază reformele structurale aflate în desfășurare ale sistemului judiciar românesc, menite să abordeze o serie de preocupări formulate, inter alia, de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și Grupul de state împotriva corupției (GRECO). Strategia de Dezvoltare a Justiției pentru perioada 2022-2025 adoptată de Guvern la 30 martie 2022 stabilește obiective clare în acest sens și este însoțită de un mecanism de monitorizare”, arată raportul.

În același timp, Adunarea salută eforturile din cadrul sistemului judiciar de combatere a corupției și în special adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a „Planului de Integritate”.

„În ceea ce privește cele trei legi ale justiției, și anume cu privire la statutul magistraților, la organizarea sistemului judiciar și la Consiliul Superior al Magistraturii, care au fost înaintate Parlamentului, Adunarea ia act de înființarea de către Parlament a comisiei parlamentare mixte pentru examinarea legilor din domeniul justiției și invită autoritățile să urmeze recomandările formulate de Comisia de la Veneția și GRECO, în special în ceea ce privește răspunderea civilă și disciplinară a magistraților, concursurile pentru admiterea în justiție și normele privind statutul, precum și ca numirea şi revocarea procurorilor specializaţi şi de rang înalt”, se arată în raport.

Adunarea felicită România pentru angajamentul său de a proteja drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. Conform rapoartelor mecanismului de monitorizare al Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, România poate fi considerată un exemplu de bune practici europene în acest domeniu.

Avertismentele și îngrijorările

O primă atenționare este legată de modul cum vor fi investigați magistrații. „În ceea ce privește independența judiciară, desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție la 11 martie 2022 a marcat un pas important și trebuie lăudat. Cu toate acestea, unele preocupări legate de noul sistem de cercetare și urmărire penală a criminalilor infracțiunile din cadrul sistemului judiciar trebuie încă abordate. Deși competența de a cerceta infracțiunile săvârșite de magistrați a fost transferată acum către procurorii desemnați din cadrul Parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Curților de Apel, este de așteptat ca pentru instrumentarea dosarelor complexe de corupție, resurse suficiente să fie să fie alocate pentru a asigura eficiența noului sistem”.

De asemenea, Adunarea constată cu „îngrijorare că România se numără printre statele cu cel mai mare număr de hotărâri neexecutate ale Curții Europene a Drepturilor Omului; acest număr a crescut în 2021 la 409 față de 347 în 2020. Unele cazuri relevă existența unor disfuncționalități structurale și ar trebui abordate cu prioritate”.

O situația problematică este și în ceea ce privește libertatea și pluralismul presei, care trebuiesc consolidate. „În special, utilizarea fondurilor publice de către partidele politice pentru a finanța mass-media și a influența conținutul acestora pe baza unor contracte secrete reprezintă o preocupare maximă”, menționează raportul.

Printre cerințe și întărirea DNA, prin remedierea problemei numărului mic de procurori. De asemenea, o situație asupra căreie trebuie să se aplece România este cea privind minoritatea romă, pe aspectul de integrare. În ceea ce privește media, pentru european cere o mai mare transparență a acționarilor din media, o mai mare independență a CNA, protecția jurnaliștilor de posibile intimidări și agresiuni.

Raportul realizat de Comisia de monitorizare va fi supus votului la plenul de luna viitoare, în sesiunea ordinară a APCE (10-14 octombrie 2022), la Strasbourg.

Legile Justiției, prioritate în ultima parte a anului

Legile Justiției sunt prioritățile Coaliției, atât ca program politic, dar și ca reformă din PNRR, după cum a precizat ministrul Marcel Boloș într-un interviu la „Adevărul Live”. Acestea ar trebui adoptate până la finalul anului. Însă calendarul ar putea fi dat peste cap, dacă legislativul va aștepta o poziție a Comisiei de la Veneția, care poate venit fie în octombrie, fie în decembrie. când sunt plenarele Comisiei.