Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei la Bucureşti: Războiul de agresiune al Rusiei nu este o ameninţare numai la adresa Ucrainei
0
La 30 de ani de la semnarea Tratatului bilateral dintre Germania şi România, ambasadorul Germaniei vorbeşte, într-un interviu exclusiv acordat cotidianului Adevarul, despre importanţa documentului în peisajul geopolitic cu care ne confruntăm în prezent. Excelenţa sa spune că războiul de agresiune declanşat de Rusia în Ucraina nu este o ameninţare numai la adresa Ucrainei, ci asupra valorilor fundamentale ale fiecăruia dintre noi.
Adevărul: Acum treizeci de ani, se semna Tratatul bilateral de prietenie şi parteneriat româno-german. Care este importanţa acestui tratat după trei decenii, în condiţiile în care ne confruntăm cu o situaţie de criză de securitate fără precedent în Europa, având un război în plină desfăşurare în Ucraina?
Peer Gebauer :Tratatul este de mare importanţă şi astăzi. Documentul a stabilit cursul relaţiilor bilaterale în ultimele trei decenii, iar principiile de bază ale acestui tratat îşi păstrează relevanţa până în ziua de astăzi, precum şi pentru viitor în privinţa angajamentului celor două ţări pentru cooperare puternică şi paşnică şi creşterea acestei cooperări bilaterale în diferite domenii. Bineînţeles, contextul geopolitic s-a schimbat dramatic şi de aceea este nevoie să ne adaptăm la noile realităţi, iar în privinţa Tratatului vom adopta o declaraţie comună cu ocazia aniversării a trezeci de ani de la semnare, declaraţie care va stabili parcursul pentru viitor.
Privind înapoi la cei treizeci de ani de la semnarea tratatului dintre Germania şi România, în ce domenii credeţi că şi-a îndeplinit cel mai bine scopurile sau a performat mai mult decât aşteptările?
Tratatul din 1992 este o poveste de succes. Dacă toate acordurile internaţionale ar fi implementate aşa cum a fost acest tratat, lumea ar fi un loc mai bun şi mai paşnic. Cele două ţări au căzut de acord atunci să ducă România către integrarea europeană, au fost de acord să dezvolte cooperarea economică, educaţională şi ştiinţifică, iar scopurile au fost atinse într-un mod care a depăşit, probabil, aşteptările. A fost un succes şi toate angajamentele din 1992 au fost îndeplinite.
Cum s-a schimbat felul în care este văzută România între partenerii Germaniei în ultimii 30 de ani ?
A fost o schimbare. România a devenit membru NATO şi al Uniunii Europene şi colaborăm foarte strâns cu România în cadrul instituţiilor pe care deja le-am numit. România este un partener-cheie constructiv, angajat şi de încredere şi suntem recunoscători pentru toate acestea. Criza pe care o traversăm a crescut şi mai mult relevanţa României. Dacă te uiţi la România astăzi, cu greu găseşti o zi în care să nu aibă loc o vizită a unui oficial politic de rang înalt pentru a exprima aprecierea în legătură cu eforturile pe care România le face în acestă criză. România găzduieşte trupe aliate internaţionale, dar a primit şi pe toţi cei care au căutat refugiu şi adăpost şi a făcut asta din primul moment, cu tot ceea ce a fost necesar. Nu numai guvernul, dar şi întreaga societate şi trebuie să spun că sunt profund impresionat văzând ospitalitatea pe care România a arătat-o în acest context.
Vorbind despre această necesitate de adaptare la noul mediu geopolitic, ce trebuie adus în plus, ce trebuie îmbunătăţit în relaţia bilaterală, ţinând cont că suntem parteneri în NATO şi în Uniunea Europeană şi suntem preocupaţi de apărarea valorilor democratice pe care se bazează societatea noastră?
Războiul de agresiune declanşat de Rusia în Ucraina nu este o ameninţare numai la adresa Ucrainei, ci asupra valorilor fundamentale ale fiecăruia dintre noi. De aceea este nevoie să ne adaptăm şi să reacţionăm la această schimbare a mediului geopolitic. Şi facem acest lucru. NATO şi Uniunea Europeană au dat răspunsuri puternice şi fac tot ceea ce se poate, pe cele mai bune căi, pentru a sprijini Ucraina în efortul curajos de a se apăra în faţa acestui război al terorii declanşat de Rusia. La nivelul Uniunii Europene am luat măsuri importante, în special în domeniul sancţiunilor împotriva Rusiei, acestea au fost primele măsuri luate în contextul războiului care se desfăşoară la graniţele noastre. Pe termen mediu şi lung, este nevoie de acţiuni care au început să fie puse în practică. În contextul NATO, vedem întărirea puternică a Flacului Estic şi Sud-Estic, este un lucru pentru care România a pledat de ceva timp în urmă şi acum se întâmplă. Germania şi ceilalţi aliaţi îşi cresc prezenţa de-a lungul Flancului Estic şi acest lucru este crucial pentru a arăta hotărârea noastră că nu vom lăsa niciun centimetru din teritoriu să fie ameninţat de Rusia.
În ce măsură este pregătită Germania să-şi crească prezenţa în România din punct de vedere militar, dar şi în alte domenii de cooperare, ţinând cont de situaţia în care ne aflăm?
Da, România este mult mai prezentă pe hartă, pentru Germania şi pentru multe alte ţări europene. Germania participă cu şase avioane Eurofighter în cadrul misiunii de poliţie aeriană, de protejare a spaţiului aerian românesc, împreună cu partenerii din Italia şi, bineînţeles, cu forţele aeriene româneşti. Germania îşi creşte prezenţa pe tot Flancul Estic, nu numai în Lituania unde conduce grupul de luptă din acestă ţară, dar şi în Slovacia unde s-a format un nou grup de luptă. România va continua să fie partener al Germaniei în domeniul militar şi al securităţii şi sunt sigur că vom vedea aici mai multă prezenţă germană în viitor.
Trăim, nu numai o criză de securitate în flancul estic şi în regiunea Mării Negre, dar şi o criză economică, după doi ani de pandemie şi după izbucnirea războiului în Ucraina. Care este situaţia în domeniul relaţiilor economice între România şi Germania, la ce evoluţii ne putem aştepta?
Relaţiile economice dintre cele două ţări sunt un adevarat giuvaer în relaţia bilaterală. Aceste relaţii s-au dezvoltat extraordinar în ultimele trei decenii, Germania este primul partener comercial al României şi investitorul cheie în România. E adevărat, pandemia a produs o încetinire în aceste relaţii, dar anul trecut am văzut din nou cifre record ale volumului comerţului bilateral, mai mult de 33 de miliarde de euro, ceea ce arată că perioada pandemiei a fost depăşită în ceea ce priveşte comerţul. Din punct de vedere al investiţiilor, văd aproape în fiecare zi noi proiecte ale investitorilor germani de a-şi creşte prezenţa în România. Este vorba adesea de companii care se află deja aici, companii mici care doresc să-şi întărească prezenţa în România. Este cu adevărat impresionant. Relaţiile economice sunt într-adevăr cheie în relaţiile noastre bilaterale ca întreg. Războiul are efecte asupra chestiunilor economice, în sensul în care ar putea exista delocalizări dintr-o zonă în alta şi cred că România este o destinaţie excelentă pentru creşterea prezenţei investitorilor germani şi sunt sigur că vom vedea aşa ceva.
Ne confruntăm în Europa şi cu o criză a energiei şi vedem cât de dificil este pentru Germania să se decupleze de importurile de energie din Rusia. Care este poziţia Germaniei, este fezabilă o asemenea decuplare?
Trebuie să fie făcută. Toată lumea consideră că acestă decuplare completă trebuie făcută şi este valabil pentru Germania şi pentru multe alte ţări. Dar pentru moment, nu pare fezabilă întreruperea imediată acestor importuri. Ceea ce vedem acum este o abordare hotărâtă, pas cu pas, în cadrul Uniunii Europene, de renunţare la aceste importuri şi în viitor putem asista la un embargo privind importurile petroliere. Gazul este problema cea mai complexă, nu numai pentru Germania, dar în acest moment experţii caută alternative şi sunt convins că acest scop va fi atins în viitorul previzibil.
În ultima vreme, Germania a fost criticată pentru politica sa “ soft” faţă de Rusia şi faţă de reţinerea de a oferi arme Ucrainei. Deasemenea, Ucraina a declinat să primească vizita preşedintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, la Kiev. Va fi o schimbare de durată în abordarea faţă de Rusia?
Politica Germaniei faţă de Rusia în general şi în domeniul securităţii s-a schimbat în mod dramatic. De-a lungul timpului, Germania s-a ferit să trimită arme în zone de criză. Situaţia s-a schimbat, de la începutul războiului am trimis un număr mare de arme în Ucraina şi vom continua să-i sprijinim. Germania a fost ezitantă în mărirea bugetului destinat apărării, concentrându-se mai mult pe asistenţă şi suport civil. Şi asta s-a schimbat: cancelarul Olaf Scholz a anunţat, la trei zile după începerea războiului din Ucraina, că Germania va aloca cel puţin 2% din PIB pentru domeniul apărarii. S-au petrecut foarte multe schimbări. Este adevărat au fost critici privind abordarea faţă de Rusia. A fost ideea de a ţine Rusia în arena internaţională prin conlucrare economică, dar nu a funcţionat. Putin a ales calea agresiunii terorizând oameni nevinovaţi, ceea ce este cu adevărat deplorabil. In ceea ce priveşte discuţiile dintre Ucraina şi Germania şi criticile potenţiale, cred că între prieteni şi parteneri este întotdeauna posibilă exprimarea aşteptărilor şi a temerilor în mod deschis. Dar să nu uităm, suntem în aceeşi echipă, suntem în echipa Ucrainei şi cu toţii ne confruntăm cu agresiunea Rusiei. Nu există nicio urmă de îndoială în acest sens. În privinţa vizitei preşedintelui Germaniei în Ucraina, Germania a subliniat că ar fi fost utilă din punctul nostru de vedere, dar în situaţia în care ne aflăm nu trebuie să ne concentrăm asupra unor chestiuni dintre Germania şi Ucraina, ci trebuie să ne concentrăm asupra faptelor, asupra agresiunii Rusiei împotriva oamenilor nevinovaţi şi cum să oferim suportul nostru luptei pentru libertate a cetăţenilor ucraineni.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
