Adriana Stănescu, ambasadorul României în Germania: Tratatul de acum 30 de ani s-a înscris în demersul amplu de unificare a Europei
0
La aniversarea a 30 de ani de la semnarea Tratatului bilateral dintre Germania şi România, ambasadorul României la Berlin, Adriana Stănescu, vorbeşte, într-un interviu exclusiv pentru Adevărul, despre importanţa documentului în peisajul geopolitic cu care ne confruntăm în prezent.
Doamna ambasador consideră că apartenenţa comună a României şi Germaniei la NATO şi la UE oferă ţării noastre garanţii de securitate puternice şi duce la consolidarea Flancului Estic al Alianţei.
Adevărul: Care este importanţa tratatului semnat acum 30 de ani între România şi Germania şi a parteneriatului dintre cele două state în contextul geopolitic de astăzi în care ţările noastre ca membre NATO şi UE se confruntă cu războiul din Ucraina, cea mai mare criză de securitate de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial?
Adriana Stănescu: Tratatul semnat la Bucureşti la 21 aprilie 1992, pe numele său Tratatul dintre România şi Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, reprezintă fundamentul juridic actual în baza căruia ţările noastre şi-au asumat să dezvolte relaţii consistente de cooperare şi parteneriat, beneficiind de contextul reunificării europene şi contribuind, la rândul lor, la construcţia noii Europe unite şi libere.
Legăturile dintre români şi germani, inclusiv raporturile diplomatice formale au o istorie mult mai îndelungată. Ca o referinţă, prima reprezentanţă diplomatică a României la Berlin a fost înfiinţată acum 150 de ani, la 6 mai 1872, sub conducerea lui Theodor Rosetti. Dizolvarea blocului comunist a creat însă premisele pentru refacerea unităţii europene, un proces continuu, care a presupus şi integrarea ţării noastre în marea familie europeană şi în NATO, având Germania alături drept unul dintre cei mai puternici susţinători ai acestui parcurs. Tratatul bilateral româno-german din 1992 se înscrie astfel într-un demers amplu de unificare a Europei şi de creare a unei ordini europene a păcii şi a unui spaţiu comun al libertăţii, democraţiei şi prosperităţii.
Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei reprezintă, aşa cum aţi arătat şi dumneavoastră, cea mai mare provocare la adresa securităţii şi păcii în Europa de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial. Apartenenţa comună a României şi Germaniei la Uniunea Europeană şi la cea mai puternică alianţă militară din lume, NATO, oferă ţării noastre garanţii de securitate puternice, precum şi posibilitatea unei coordonări strânse, reflectate, între altele, în participarea Germaniei la misiunile de poliţie aeriană din România şi la consolidarea securităţii pe Flancul Estic al NATO, în sprijinul acordat persoanelor refugiate în ţările noastre din calea războiului sau în cooperarea pe tema asistenţei pentru Republica Moldova.
În ce măsură scopurile menţionate în acest document au fost îndeplinite?
Tratatul semnat la Bucureşti în urmă cu 30 de ani reprezintă piatra de temelie şi un punct de plecare pentru cooperarea politică, economică şi culturală româno-germană în noul context istoric creat de căderea Cortinei de Fier şi schimbările care au permis reunificarea Europei.
Analizând evoluţia relaţiilor româno-germane în aceşti ani, raportat la obiectivele generale de intensificare a cooperării în domeniile vizate de Tratat (politic, economic, socio-cultural, academic etc.), desigur că putem spune că acestea au fost realizate cu succes, relaţiile dintre ţările noastre înregistrând un constant curs ascendent, în spiritul înţelegerii, încrederii şi respectului reciproc. Inclusiv pregătirea, aderarea, în urmă cu 15 ani, şi integrarea europeană a României, precum şi aderarea la NATO sunt circumstanţe favorabile care au beneficiat de acest cadru de cooperare oferit de Tratatul semnat în 1992 şi care, la rândul lor, ne-au apropiat şi oferit formate şi instrumente suplimentare pentru interacţiune eficientă şi productivă.
Pe de altă parte, nu se poate pune problema unui punct final în privinţa îndeplinirii obiectivelor Tratatului, documentul reprezentând o bază pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre noi. Există astfel, în continuare, suficient Luft nach oben, cum ar spune germanul - spaţiu de exploatat –, sau, dacă vreţi, câmp de lucru, cum ar spune românul. De departe, nu s-au epuizat toate posibilităţile de interacţiune şi colaborare, iar evoluţiile actuale ne aduc constant în faţa a noi provocări la care trebuie să ne raportăm permanent, împreună şi separat, exploatând cât mai bine cadrul de colaborare consacrat şi fundamentul de încredere existent.
Care este locul României între partenerii europeni ai Germaniei?
România şi Germania au destine care se întrepătrund prin istorie şi cultură, la nivel inter-uman, susţinute astăzi de relaţii bilaterale rodnice, dar şi de un parteneriat activ la nivel multilateral, precum şi în interiorul UE şi NATO.
Relaţia dintre ţările noastre este una privilegiată, de parteneriat cu valenţe strategice şi de încredere reciprocă dezvoltată în ultimii 30 de ani, condiţie care a făcut posibilă o colaborare strânsă şi eficientă în contextul exercitării preşedinţiilor române şi germane la Consiliul UE în 2019 şi, respectiv, 2020, şi care ne asigură în continuare o platformă de lucru în multiple direcţii.
Un rol esenţial în aprofundarea relaţiilor bilaterale l-a avut şi îl are în continuare minoritatea germană din România, precum şi comunitatea românească din Germania, aceştia constituind punţi solide de legătură la nivel social, cultural, economic şi politic dintre ţările noastre. Mai mult, modelul de cooperare dezvoltat în comun în scopul protejării şi promovării identităţii şi patrimoniului cultural şi istoric al etnicilor germani din România reprezintă un model apreciat de partea germană şi cu valoare semnificativă la nivel european.
Astfel, aş spune că Germania priveşte România ca pe un partener important, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul UE, al NATO şi în alte formate multilaterale. Acest lucru este cu atât mai relevant în contextul actualei crize de securitate, ilustrativă în acest sens fiind implicarea preşedintelui României şi a cancelarului federal german la rundele de consultări organizate de preşedintele SUA cu lideri europeni, aliaţi şi parteneri dedicate coordonării măsurilor pe fondul războiului din Ucraina.
Un alt exemplu recent este şi co-prezidarea, de către miniştrii afacerilor externe, român şi german, împreună cu omologul francez, a Conferinţei Internaţionale privind crearea Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, organizate la 5 aprilie 2022 la Berlin, la care au participat reprezentanţii a 36 de state şi 9 organizaţii internaţionale şi care va fi urmată de o conferinţă similară care va fi găzduită la Bucureşti.
Relaţiile bilaterale româno-germane au înregistrat un constant curs ascendent şi s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani, o dovadă în acest sens fiind şi vizitele şi contactele frecvente la nivel prezidenţial, guvernamental şi parlamentar.
Printre momentele cele mai reprezentative ale dialogului bilateral româno-german recent, ţinând cont şi de limitările datorate pandemiei de Covid-19, aş menţiona vizita Preşedintelui Klaus Iohannis în Germania la Aachen/Renania de Nord-Westfalia, în octombrie 2021, la ceremonia la care i-a fost decernat Premiul internaţional „Carol cel Mare” al oraşului Aachen, ca laureat pentru anul 2020 şi 2021.
Care este nivelul cooperării economice şi ce perspective există pe termen scurt şi mediu?
Începând din anul 2006, Germania este cel mai important partener comercial al României, iar valoarea schimburilor comerciale este în continuă creştere. Importurile şi exporturile bilaterale s-au ridicat anul trecut la cca. 33 mld. EUR (aproape o cincime din totalul comerţului exterior al României), volumul schimburilor comerciale depăşind, cu o creştere de 12,3% faţă de 2020, nivelul de dinaintea pandemiei. Germania rămâne pe primul loc în clasamentul partenerilor comerciali ai României, iar România se situează pe locul 19 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei.
Totodată, România s-a transformat dintr-un simplu amplasament investiţional de producţie într-o locaţie pentru inovare, iar valoarea adăugată a investiţiilor realizate de companiile germane în ţara noastră a crescut semnificativ. În prezent, peste 23.000 de firme germane generează aproximativ 300.000 de noi locuri de muncă în România, contribuind la creşterea calificării profesionale a resurselor umane disponibile, inclusiv prin stimularea dezvoltării învăţământului dual. Din ce în ce mai multe companii germane înfiinţează centre de cercetare-dezvoltare în România, ceea ce reprezintă o tendinţă cu beneficii extinse pentru relaţiile bilaterale.
Cât de importantă şi de vizibilă este comunitatea românilor stabiliţi în Germania în ultimii 30 de ani? Dar a etnicilor germani plecaţi din România şi stabiliţi în Germania?
Comunitatea românilor din Germania a crescut impresionant, mai cu seamă după aderarea României la UE în 2007 şi odată cu deschiderea pieţei muncii pentru România în 2014. La sfârşitul anului 2021, datele statistice indicau aproape 850 de mii de cetăţeni români rezidenţi în Germania (în creştere cu aproape 50 de mii faţă de finele anului 2020); potrivit estimărilor, ce includ şi persoanele care au dobândit cetăţenia germană şi nu mai figurează în statisticile cetăţenilor străini, putem însă vorbi de o comunitate de peste 1.3 milioane de originari din România stabiliţi în Germania.
Cetăţenii români sunt în proporţie covârşitoare bine integraţi în societatea germană, fiind priviţi cu apreciere şi recunoscuţi ca parteneri de nădejde în dezvoltarea vieţii politice, economice şi culturale din Germania. Un studiu recent al cunoscutului Institut pentru Cercetarea Pieţei Muncii de la Nürnberg menţiona integrarea cetăţenilor români pe piaţa muncii din Germania drept un exemplu pozitiv al introducerii liberei circulaţii a lucrătorilor europeni.
Comunitatea germanilor din România, care număra în perioada interbelică în jur de 750 mii de germani, a scăzut continuu, urmare deportărilor în URSS, emigraţiei de după al doilea Război Mondial, exilului din timpul comunismului şi inclusiv prin plecarea din ţară a peste 150 mii de etnici germani la începutul anilor 1990. Această comunitate, ai cărei membri se regăsesc în cea mai mare parte în Germania, reprezintă astăzi o veritabilă punte în relaţiile bilaterale, pe toate palierele de dezvoltare: politic, economic, academic, cultural etc.
Aceste două comunităţi, a etnicilor germani din România şi a românilor din Germania, sunt deosebit de dinamice şi active în sprijinirea cooperărilor bilaterale, implicând domenii economice şi cultural – profesionale, devenind adevăraţi vectori de cooperare între cele două ţări.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
