Fotografie politică de moment. Partidele Coaliției pierd teren în cursa pentru europarlamentare | ANALIZĂ
0Erodarea guvernării începe să fie resimțită de PSD și PNL în procentele din sondajele pentru europarlamentare, însă pentru moment formațiunile Coaliției nu au gata nici listele cu candidați, dar nici numele pregătite să fie „locomotivele“ lor electorale.

Ultimul sondaj al INSCOP, la comanda agenției News.ro, arată că partidele Coaliției au coborât sub pragul de 30%, dacă ne uităm la PSD, respectiv la 20%, în cazul PNL, atât în ipoteza votului venit de la persoane decise să meargă la urne dacă duminica viitoare ar fi alegeri, cât și în rândul celor care-și exprimă opțiunea pentru un partid sau pentru un candidat.
Mai precis, în rândul celor doar și-au exprimat preferința pentru un partid sau altul (adică 68,7% din eșantion), PSD are o intenție de vot de 29,5%, în timp ce PNL se bucură de o intenție de vot de 18,8%. Din rândul Opoziției, AUR suflă în ceafa PNL, având o intenție de vot de 18,4%, iar Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei) e la mare distanță, cu 12,9%. Ar mai prinde Parlamentul European doar SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, dat fiind că are o intenție de vot de 6,5%, în timp ce UDMR ar rata la mustață pragul (4,8%).
În schimb, în cazul eșantionului celor care au o preferință electorală și sigur merg la vot (39,3% din eșantion), situația e mai proastă pentru PSD, care scade la 27,1%, fiind urmat de PNL cu 19,8% și AUR cu 17,9%. O creștere consistentă ar fi la Alianța Dreapta Unită, adică de la 12,9% la 16,2%, în timp ce SOS România ar obține 7,1%. În această ipoteză, pragul ar fi trecut și de UDMR, cu 5,6% (un scor apropiat de ultimele europarlamentare, 5,26%).
„Datele arată o clasare pe primul loc a PSD, cu un scor ușor mai mic în comparație cu măsurătoarea din luna precedentă care a testat intenția de vot la alegerile parlamentare. PNL se clasează de locul doi, foarte aproape de AUR clasat pe locul trei, ambele partide fiind într-o ușoară scădere. Sondajul a testat în premieră intenția de vot pentru Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, care se clasează pe locul 4. SOS România trece pragul de 5% înregistrând însă un scor mai mare în ianuarie comparativ cu luna trecută, când am măsurat votul pentru alegerile parlamentare. Practic, în ultimele 6 luni, SOS România și-a dublat intenția de vot. Suma voturilor AUR și SOS România rămâne constantă, chiar dacă raportul susținerii pentru cele două partide se schimbă ușor“, e explicația directorului INSCOP, Remus Ștefureac. În precedentul sondaj, din decembrie, PSD avea 30,2%, iar PNL – 20,1%, în timp ce, din forțele din Opoziție, AUR era cotat la 19,5%, iar USR – 11,9%, pe când partidul lui Șoșoacă trecea pragul, la limită, prin cei 5,2%
În acest moment, cele mai puternice partide nu au încă gata lista de candidați, cum se întâmplă în cazul PSD, PNL, UDMR, dar nici AUR, care au avansat 40 de nume, dar nu și o ordine pentru listă. Mai mult, încă sunt semne de întrebare cu ce „locomotive electorale“ vor veni partidele, adică numărul unu din lista lor.
Cât mai contează „locomotivele“ partidelor
„Adevărul“ a vorbit cu mai mulți specialiști despre câtă relevanță are alegerea unui cap de listă care să fie cunoscut. „Contează capul de listă, dar acesta e doar un element pentru un rezultat bun. E de așteptat să fie persoane cu notorietate ale partidelor, nume importante. Însă s-ar putea ca aceștia să nu fie cei mai vizibili oameni pe care îi vedem în campanie. Ca la fiecare alegere unde e vorba de listă, contează mesajul general al partidului și felul în care președinții de partid se comportă în campanii, chiar dacă ei nu candidează“, arată politologul George Jiglău.
„Și la europarlamentare mai e ceva specific. Mai toate partidele vor să-și trimită oameni cu experiență și aplecare pentru politica europeană, pentru că acolo e făcută o altfel de politică. Deci, trebuie oameni care fie sunt deja acolo, și vom regăsi pe liste asemenea oameni, sau unii care-și doresc să urmeze cariera aceasta pe mai departe, care au și sprijin în organizațiile puternice din teritoriu“, completează politologul.
Sociologul Vladimir Ionaș este de părere că relevanța „locomotivei“ e dată mai ales de favorabilitatea și notorietatea acesteia, dar ar trebui să fie din afara politicii. „Contează în măsura în care este o personalitate din afara politicii, care să se bucure de un grad de notorietate și favorabilitate ridicat. La cum arată listele astăzi, din discuțiile din mediul public și din analiza numelor celor care sunt în funcție în PE, e greu de crezut că poate fi cineva o «locomotivă» pentru partide“, consideră Ionaș.
De altfel, sociologul susține că mai ales partidele de Opoziție ar trebui să aducă persoane cu potențial de a fi votate, în condițiile în care celelalte au și o infrastructură mai solidă, care compensează: „AUR, SOS și USR ar trebui să profite de o asemenea situație, să încerce să aducă pe listă niște nume care să devină «locomotive»“.
Pe de altă parte, specialiștii sunt sceptici privind reversul medaliei, adică îndepărtarea electoratului prin „locomotive“ nepotrivite, fiind mai degrabă înclinați să creadă că prin astfel de demersuri nu vor avea voturi din bazinul celor nehotărâți. „Greu de crezut că va îndepărta un nume de pe o listă nucleul dur al oricărui partid. Mai degrabă ar face ca din bazinul mare de nehotărâți să nu fie atrași votanți noi“, a subliniat sociologul Ionaș.
O opinie similară are și George Jiglău. „Riscul există, însă e mult mai mic față de alegerile parlamentare și mai ales cele prezidențiale. Un votant nu renunță la susținerea partidului favorit pentru un singur nume“, a conchis politologul Jiglău.
Metodologie
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP la comanda agenției de știri News.ro. Datele au fost culese în perioada 16-24 ianuarie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație). Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.