Parlamentul European a adoptat rezoluţia împotriva României cu o largă majoritate, după atacul PSD la Justiţie. Primele reacţii. Cât de dur e textul

Premierul Viorica Dăncilă a fost criticată dur în Parlamentul European

Parlamentul European (PE) a adoptat azi o rezoluţie referitoare la statul de drept în România, ca urmare a modificărilor aduse de PSD legilor Justiţiei şi Codurilor penale. Rezoluţia vizează direct Guvernul Dăncilă, nu România ca stat membru UE. E o premieră ca un stat care urmează să preia preşedinţia să fie sancţionat politic. Tot azi, în plen, va susţine un discurs şi cancelarul Angela Merkel.

UPDATE Dan Nica, eurodeputat PSD: Singura preocupare este creionarea imaginii unei Românii slabe, prin acţiuni precum această rezoluţie. Documentul nu este altceva decât o colecţie de sloganuri politicianiste, fără valoare efectivă şi al cărui singur rol este menţinerea ţării noastre la periferia Uniunii Europene. Există interese foarte mari ca ţara noastră să nu fie un partener egal la masa negocierilor, motiv pentru care este lovită constant prin asemenea demersuri. 

UPDATE Siegfried Mureşan, eurodeputat PNL:  Rezoluţia nu cere nicio sancţiune pentru România, rezoluţia apără România şi pe români de politicienii care vor să controleze justiţia. Noi, PNL, am criticat dintotdeauna toate demersurile de slăbire a legilor justiţiei. Votul de astăzi în favoarea rezoluţiei şi de susţinere a oamenilor care vor justiţie independentă este poziţia firească ca urmare a demersurilor PNL de doi ani de zile de a se împotrivi tuturor atacurilor PSD – ALDE la valorile democratice europene.

UPDATE Rezoluţia împotriva României a fost adoptată de Parlamentul European, cu 473 de voturi „pentru“, 151 „împotrivă“ şi 40 de abţineri. 

UPDATE Manfred Weber, liderul grupului PPE: România face paşi înapoi în privinţa reformelor din Justitie. Cetăţenii au demonstrat pentru o Românie modernă şi este grozav să urmăreşti atitudinea lor şi a societăţii civile, dar este de neacceptat că politia i-a bătut.

UPDATE Udo Bullman, liderul grupului socialist: Această rezoluţie va contribui la scoaterea în evidenţă a adevărului şi la o analiză corectă a situaţiei. Dar România nu este în situaţia Ungariei sau a Poloniei. Nu am auzit voci de la Comisie sau din Parlamentul European care să ceară activarea Articolului 7 pentru România. Încă mai este loc de îmbunătăţire, iar comparaţia dintre România şi Ungaria sau Polonia nu poate fi pe picior de egalitate. Încă mai este loc pentru critică constructivă şi pentru pluralism, iar Guvernul s-a angajat că va ţine cont de concluziile Comisiei de la Veneţia

UPDATE Ska Keller, co-preşedinte al Grupului Verzilor: „România trebuie să ia notă de concluziile Comisiei de la Veneţia. Mesajul rezoluţiei va fi unul puternic. Nu este în regulă să trimiţi poliţia peste protestatarii paşnici şi nici să legalizezi corupţia. Din punctul meu de vedere, această rezoluţie arată ca nu acceptăm ce s-a întâmplat în România. Vrem ca Guvernul României să implementeze concluziile Comisiei de la Veneţia. Va fi o presiune specială pe România şi sperăm că se va înţelege că răspunsul nu va fi contracararea cu teorii despre presiunile externe. Adevărat, nu avem destule instrumente intermediare, avem doar opţiunea nucleară, adică activarea Articolului 7, dar trebuie să avem instrumente înainte de activarea acestui articol“.

***

Rezoluţia împotriva României este o sancţiune politică a Parlamentul European care vizează direct Guvernul Dăncilă, nu România ca stat membru UE. Adoptarea rezoluţiei nu duce la activarea Articolului 7, care presupune suspendarea dreptului la vot pentru un stat comunitar, însă documentul reprezintă un important vot de blam la adresa guvernării PSD-ALDE. Criticile venite de la Bruxelles pe tema Justiţiei, care au luat forma unei rezoluţii, vin în contextul în care România se pregăteşte să preia preşedinţia rotativă a Consiliului UE, la 1 ianuarie 2019. E o premieră ca un stat care urmează să preia şefia UE să fie sancţionat politic, fie şi pentru rezoluţie a Parlamentului European. 

Potrivit draftului rezoluţiei, Parlamentul European:

”1.  subliniază că este de importanţă fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE şi să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2.  este profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept;

3.  condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4.  invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5.  îndeamnă autorităţile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândul funcţionarilor de stat şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6.  recomandă insistent să se reconsidere legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul acesteia de a intimida societatea civilă şi de a intra în conflict cu principiul libertăţii de asociere şi cu dreptul la viaţa privată; consideră că această legislaţie trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;

7.  îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de restricţiile politice aplicate libertăţii presei şi faţă de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate şi ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;

8.  îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă şi subliniază că trebuie abordate chestiunile menţionate mai sus pe baza unui proces transparent şi incluziv; încurajează solicitarea din proprie iniţiativă a avizelor Comisiei de la Veneţia cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;

9.  solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;

10.  îşi reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupţiei şi invită cu insistenţă Comisia să îşi reia fără întârziere exerciţiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupţiei în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi de criterii uniforme uşor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupţiei din statele membre şi pentru a evalua politicile anticorupţie ale acestora, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE

11.  susţine cu fermitate un proces regulat, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, şi anume a democraţiei, drepturilor fundamentale şi statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia şi Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluţia Parlamentului din 25 octombrie 2016 conţinând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare ţară;

12.  invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluţii adecvate;

13.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi Preşedintelui României.”