Parlamentarii fac din Constituţie un Cod Penal paralel

CIUDĂŢENII Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat o serie de amendamente prin care anumite prevederi ce ţin de Codul Penal au fost ridicate la rang de articole constituţionale.

Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat ieri, pe repede-înainte, un amendament care prevede că arestarea preventivă poate fi dispusă numai când ancheta ajunge în faza de punere în mişcare a acţiunii penale. Textul amendamentului este următorul: „ Arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, în condiţiile legii, şi numai în cursul procesului penal, după punerea în mişcare a acţiunii penale“.

Practicieni ai dreptului penal s-au arătat miraţi de o aşa prevedere inclusă în Constituţie, din moment ce în practica judiciară chiar aşa s-a procedat şi până acum, dar şi de acum înainte, cu noul Cod Penal. Ei ne-au semnalat şi potenţialele riscuri.

Fazele anchetei

Conform noului Cod Penal, procurorul dispune mai întâi începerea urmăririi penale pornind de la acţiunea săvârşită, când nu se cunosc faptăaşii, ci doar fapta. În limbaj juridic, această fază poartă denumirea de începerea urmăririi penale in rem. Pe măsură ce ancheta înaintează, procurorul găseşte făptaşul şi dispune începerea urmăririi penale pe numele persoanei în cauză, care primeşte calitatea de suspect. În limbaj juridic, această fază a anchetei poartă denumirea de începerea urmăririi penale in personam.

Apoi, după ce procurorul mai strânge probe şi este convins de vinovăţia suspectului, ancheta trece la faza de punere în mişcare a acţiunii penale, moment în care suspectul se transformă în inculpat. În această fază, procurorul poate cere arestarea preventivă a inculpatului, pentru ca acesta să nu poată influenţa martorii sau să pună în pericol ancheta. Ulterior, acesta completează dosarul cu alte probe obţinute, întocmeşte rechizitoriul şi îl trimite în judecată pe inculpat.

În practica judiciară, punerea în mişcare a acţiunii penale, deci şi transformarea suspectului în inculpat, poate să coincidă sau nu cu întocmirea rechizitoriului şi trimiterea în judecată, în funcţie de probele strânse. „Actualul Cod Penal lasă la atitudinea procurorului felul în care trece de la o etapă la alta“, spune Laura Ştefan, expert anticorupţie. Mai exact, procurorul, în momentul în care strânge suficiente probe pentru a stabili inculpatul, poate să- l  trimită direct în judecată sau poate să ceară arestare preventivă a inculpatului şi să-l trimită ulterior în judecată. Altfel spus, procurorul are o marjă mai mare de manevră.

Pericolul

Un practician al dreptului penal ne-a explicat unde este pericolul ridicării la rang constituţional a unei asemenea prevderi. Astfel, este posibil ca, după adoptarea Constituţiei, o majoritate oarecare din Parlament să modifice în Codul Penal definiţia inculpatului şi a conceptului de “punere în mişcare a acţiunii penale”, în sensul de a decide că punerea în mişcare a acţiunii penale şi transformarea suspectului în inculpate se poate face obligatoriu odată cu întocmirea rechizitoriului şi trimiterea în judecată. Din acel moment, niciun făptaş nu mai poate fi arestat pe perioada anchetei penale, ci numai după trimiterea sa în judecată, pentru că se opune însăşi Constituţia. Iar aceasta este mult mai greu de schimbat decât o lege.

Toate aceste prevederi complicate nu-şi au locul într-un text constituţional, ci pot funcţiona ca lege organică. „ În Constituţie trebuie trecute principii, nu legi ordinare, aşa cum fac parlamentarii noştri“, spune Laura Ştefan.

În favoarea infractorilor

Comisia de revizuire a Constituţiei a mai adoptat un amendament la proiectul de modificare a legii fundamentale prin care creează un dezechilibru privind folosirea probelor obţinut nelegal. „Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal, cu excepţia cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat“, se arată în noua formă a articolului 23 din iniţiativa de revizuire. Aceast articol a fost formulat vădit în favoarea acuzatului. Spre exemplu: dacă acuzatul obţine de la un martor, făcând presiuni, o declaraţie care să-l favorizeze în instanţă, declaraţia poate fi luată în considerare de instanţă. Dacă însă procurorul face presiuni pentru a obţine o declaraţie de la martor în defavoarea acuzatului, proba nu este luată în considerare de instanţă. Principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare este astfel compromis în favoarea infractorului.

“Deputatul auto”, izvor de lege

Membrii comisiei au eliminate şi textul care stabilea posibilitatea procurorului de a dispune pentru 48 de ore, în cazuri de urgenţă deosebită, interceptarea comunicaţiilor, sub obligaţia de a obţine ulterior confirmarea de la un judecător. Acum, procurorii pot scăpa printre degete infractori în situaţii de urgenţă, pentru că nu mai pot emite singuri mandat de interceptare. „Până acum, dacă judecătorul respingea mandatul, oricum toate probele erau înlăturate de la dosar“, precizează Laura Ştefan. Spre exemplu, dacă nu exista acest mandat de 48 de ore, deputatul auto, Gheorghe Coman, nu mai putea fi găsit de poliţie pe autostradă, în urma interceptărilor telefonice emise în caz de urgenţă.
 

Citeşte şi:

Greblă, actual judecător al CCR, printre responsabilii cu amendarea Codului de procedură penală. Care este explicaţia iniţiatorilor

Fostul senator PSD, actual judecător CCR, Toni Greblă şi deputatul UDMR Marton Arpad sunt autorii amendamentului prin care a fost eliminată din Codul de procedură penală posibilitatea interceptării tehnice a suspecţilor. Marton Arpad susţine că este în continuare  împotriva interceptărilor şi consideră justificate actualele prevederi ale CPP.

Liber la interceptările telefonice cu ştirea suspecţilor. Băsescu cere modificarea Codului astăzi. Ponta nu vrea

Ministrul Justiţiei urmează să-I trimită astăzi premierului proiectul de act normativ privind unele clarificări referitoare la noul Cod Penal. Aşa a anunţat ieri chiar ministrul Justiţiei după o şedinţă cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, şedinţă impusă de disputele dintre preşedintele Băsescu şi premierul Ponta pe marginea controversatului articol care ar face inutile interceptările telefonice.

Maratonul pentru revizuirea Constituţiei a început. Parlamentarii fug de judecata Înaltei Curţi

Parlamentarii din Comisia pentru revizuirea Constituţiei s-au întâlnit, luni, pentru a discuta amendamentele propuse de Comisia de la Veneţia, dar şi sugestiile Consiliului Legislativ. Pentru modificarea Legii fundamentale, aleşii au la dispoziţie trei zile.