Cum și-au tras parlamentarii mini-concediu prelungit de 1 Mai. Ce beneficii are un ales
0Săptămâna aceasta, majoritatea aleșilor din legislativ și-au aranjat programul de așa natură încât să lucreze doar două zile. Singurii care au trebuit să stea la muncă au fost deputații din Comisia de învățământ, unde sunt dezbătute legile Educației.

Aleșii din legislativ au reușit să-și facă în jurul datei de 1 Mai o împărțire a programului de așa natură încât doar patru zile să fie mai aglomerate, din două săptămâni de activitate. În primul rând, parlamentarii și-au tras vacanță prelungită de 1 Mai mai repede.
La Camera Deputaților, miercurea trecută nu au mai pus plen, ci au stabilit doar câteva comisii, toate fiind fără proiecte de lege pentru avizare sau raport, ci cu „studiu individual”. Pe scurt, fiecare ales era liber să consulte cum vrea proiectele de lege. Singurii care au mai lucrat, fiind presați de timp, au fost cei de la Comisia de învățământ. Și joi au fost tot două comisii, una cu studiu individual, alta fără program
La Senat, miercuri trebuia să vină Marius Budăi, ministrul Muncii, pentru a dat socoteală despre reforma pensiilor speciale. Ministrul n-a mai venit, fiind invocată ședința de Guvern. Nu au mai avut sesiune de dezbateri sau vot miercuri. Și-au trecut, prin urmare, „lucrări la comisii”, la modul general, dar nu au mai prezentat absolut nicio comisie care are ședință. La fel au făcut și joi. Apo, spre weekend a venit activitatea din circumscripții, unde fiecare ales își împarte programul cum vrea.
Și săptămâna care urmează va fi una tot cu două zile de muncă efectivă. Luni este 1 Mai, așadar liber legal. Munca va fi împărțită doar pentru două zile, adică pentru marți și miercuri, joi fiind pusă la Cameră, de exemplu, o singură comisie. primul plen ar urma să fie marți după-amiază, în timp ce celălalt plen a fost pus miercuri dimineață. Prin urmare, un parlamentar, dacă vrea să petreacă puțin timp în Capitală, poate sta în București mai puțin de 24 de ore.
Creșterea lefurilor printr-un artificiu
În timp ce programul începe să fie mult mai scurt, banii pentru parlamentari cresc. La jumătatea lunii februarie, aleșii au decis să mărească suma forfetară, motivul fiind că ar trebui să crească salariile celor angajați la cabinetele parlamentare. Prin urmare, sumele pentru cabinetele parlamentare au crescut cu peste 25%. Mai precis, în cazul unui deputat sau senator fără nicio funcție de conducere, suma forfetară crește de la 28.080 de lei la 35.568 de lei.
Toată această sumă e destinată cheltuielilor cu salariile celor de la cabinete, cu utilitățile (chirii, electricitate etc.) sau alte acțiuni de promovare. Important de menționat e că un deputat sau senator trebuie să justifice cu documente doar jumătate din sumă, pentru cealaltă fiind nevoie doar de o declarație pe propria răspundere. Așadar, pentru minimum 3.500 de lei din noua sumă forfetară nu va mai trebui să dea vreo socoteală.
Parlamentarii au încercat la începutul lunii septembrie să-și mărească și indemnizațiile. Adică coeficienții din Legea salarizării unitare privind funcțiile lor să se raporteze la un salariu minim brut de 2.300 de lei, nu 2.080 de lei. Deci, ar fi fost mărire de aproape 10%. Însă după vâlva mediatică referitoare la mărirea salariilor, parlamentarii au renunțat și au decis o mărire de 10% doar pentru aleșii locali (primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți de CJ).
Ce alte beneficii mai are un parlamentar
Încă aproximativ 10.000 de lei mai intră în conturile deputaţilor şi senatorilor lunar, în cazul în care nu au domiciliul în Bucureşti sau în judeţul Ilfov, pentru a-şi plăti cazarea, fiind nevoie doar de o declaraţie pe propria răspundere. „Deputaților și senatorilor care nu au domiciliul în municipiul București sau județul Ilfov li se acorda lunar, pe durata mandatului, pe bază de declarație pe propria răspundere care reprezintă document justificativ, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaților și, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul București. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcție de resursele bugetare, dar nu mai puțin de jumătate din indemnizația brută a deputatului, respectiv a senatorului“, stipulează Statutul deputaţilor şi senatorilor.
Conform Statutului deputaţilor şi senatorilor, parlamentarii care nu au domiciliul în Bucureşti sau în judeţul Ilfov primesc o diurnă de deplasare de 2% din indemnizaţia lunară brută pentru fiecare zi de muncă în Capitală. Aşadar, zilnic, aleşii mai primesc aproximativ 400 de lei dacă se află la muncă.
Grila de salarizare
Indemnizațiile celor care au primit un mandat în Parlament pot ajunge până la 23.920 de lei, venit brut, în cazul șefilor de la Camera Deputaților și de la Senat. Următorii pe listă sunt vicepreședinții (opt la număr) cu 22.256 de lei, iar al treilea nivel ca venituri e cel al secretarilor și chestorilor (în total, 16 persoane), cu 21.840 de lei. Liderii de grup au o leafă lunară brută de 20.800 de lei, în timp ce președinții de comisii – 20.176 de lei. Cele mai mici venituri sunt cele ale aleșilor fără funcții, adică 18.720 de lei.