„Neruşinarea“ lui Băsescu revoltă Rusia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reprezentanţii Ministerului rus de Externe s-au declarat contrariaţi de declaraţia preşedintelui potrivit căreia şi el le-ar fi ordonat trupelor să treacă Prutul pentru a ataca URSS în 1941. Opiniile şefului statului au fost calificate de oficialii ruşi drept „bravade neruşinate“. Băsescu a replicat că nu vede unde este supărarea, pentru că URSS nu mai există.

Ministerul rus de Externe a reacţionat după recentele declaraţii ale preşedintelui Băsescu, potrivit cărora, dacă „ar fi fost în locul mareşalului Ion Antonescu în 1941, la fel ar fi trimis soldaţii români peste Prut", pentru a participa la agresiunea hitleristă împotriva Uniunii Sovietice.

Purtătorul de cuvânt al MAE rus, Aleksandr Lukaşevici, a publicat pe Twittter un mesaj de protest. „Este absolut evident că astfel de bravade neruşinate care justifică agresiunea fascistă şi profanează memoria milioanelor de victime ale nazimului sunt inadmisibile", se arată în comunicat. „Rusia este indignată de recentele afirmaţii ale liderului", se mai precizează în mesaj.

Replica lui Băsescu

Aflat într-o întrevedere cu preşedintele Elveţiei, Micheline Calmy-Rey, Băsescu a reacţionat în cele din urmă: „Se pare că unii devin sensibili şi dacă discuţi despre istorie. Eu nu sunt istoric, dar cred că răspunsul meu a fost în deplin acord cu poziţia României, care prin Parlamentul României a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. Mai mult decât atât, Duma de Stat a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov, deci nu văd unde-i supărarea, iar Uniunea Sovietică (URSS) nu mai există".

Preşedintele a continuat: „Noi avem o relaţie acum cu Federaţia Rusă iar când discutăm despre Uniunea Sovietică discutăm despre ceva ce a fost". „Considerăm regretabilă şi lipsită de temei lansarea unei asemenea reacţii publice cu o violenţă de limbaj inacceptabilă, fără o informare completă şi o minimă interacţiune prealabilă în plan diplomatic", a precizat şi MAE român.

Meleşcanu: „o gafă monumentală"

În opinia senatorului PNL Teodor Meleşcanu, fost ministru de Externe, Băsescu „a făcut o gafă monumentală". „Rusia este o ţară care are memorie instituţională pe termen lung şi această reacţie este cea mai dură lovitură în relaţiile dintre Rusia şi România. În general, şefii de stat se ocupă cu dezvoltarea relaţiilor dintre ţările lor, nu cu declaraţii referitoare la istorie care pot să provoace controverse", a mai apreciat Meleşcanu. „De câştigat electorat intern din disputele cu Rusia este o fantasmă din vremea lui Ceauşescu", a fost şi concluzia lui Adrian Cioroianu, alt fost ministru de Externe.

„Preşedintele ţării a greşit fundamental, lăsând să se înţeleagă că s-ar fi comportat ca un aliat al Germaniei naziste", a comentat şi liderul PSD, Victor Ponta. „Nu eşti preşedinte al ţării ca să spui exact pe cine urăşti şi pe cine iubeşti, ci ca să-ţi serveşti ţara", a mai spus Ponta.

Democrat-liberalii au avut însă un ton mai moderat. „Ei acceptă tot ce a făcut regimul lor de atunci? Sunt de acord cu toate deportările, gulagurile, cu acţiunile de smulgere a oamenilor de lângă familiile lor?", a comentat Viorel Badea, senator PDL de Diaspora, în al cărui colegiu intră şi relaţia cu Republica Moldova. A contribuit  Alina Voaideş

"Nu văd unde-i supărarea, Uniunea Sovietică nu mai există. Noi avem o relaţie acum cu Federaţia Rusă."
Traian Băsescu
preşedintele României

Un mandat încărcat de tensiuni cu Moscova 

Traian Băsescu şi-a început mandatul cu o vizită la  Moscova, în  februarie 2005. Preşedintele şi omologul său rus, Vladimir Putin, au făcut schimb de numere de telefon. Băsescu şi-a exprimat speranţa că va deveni „unul dintre prietenii europeni" ai lui Putin, iar natura relaţiei lor să-i permită să‑l contacteze telefonic „oricând" pe Putin şi să-l determine pe acesta să facă acelaşi lucru.

La puţin timp însă, aflat într-o vizită în SUA, Traian Băsescu  a spus că Moscova tratează Marea Neagră ca pe un lac rusesc, deoarece nu doreşte internaţionalizarea problemelor din zonă.

Şeful statului român mai spunea că democraţiile occidentale trebuie să-şi îndrepte atenţia asupra regiunii Mării Negre „până nu este prea târziu", pentru a evita repetarea unor situaţii similare cu ceea ce s-a întâmplat în Balcanii de Vest. Într-o altă vizită în Statele Unite, Băsescu declara că „Gazprom este mai eficient decât Armata Roşie în a demonstra dependenţa Europei de resursele ruseşti".

Relaţiile au părut să se îmbunătăţească când România a găzduit, în aprilie 2008, Summitul NATO, la care a venit ca invitat şi preşedintele Putin, ocazie cu care a avut o întâlnire cu Traian Băsescu. Putin l-a invitat pe Băsescu să facă o vizită în Rusia, dar aceasta nu a mai avut loc. Băsescu le spunea diplomaţilor români, pe 23 decembrie 2008, că se poate vorbi despre un semieşec în relaţia cu Rusia.

Noi tensiuni au apărut şi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Ministerul rus de Externe l-a criticat pe Traian Băsescu pentru afirmaţiile sale privind vizita lui Mircea Geoană la Moscova. „În confruntarea cu contracandidatul său politic, el a încercat să joace pe «cartea rusească», să acuze ţara noastră de tentative de implicare în afacerile interne . Este foarte evident faptul că astfel de declaraţii absurde pot doar să vină în detrimentul dezvoltării relaţiilor noastre bilaterale",  se arăta într-un comunicat al Ministerului rus de Externe.

Preşedintele Traian Băsescu a replicat: „vremea Războiului Rece a trecut". El a mai spus că Rusia "nu-şi mai poate face centre de influenţă" în politica românească, avertizând că, dacă le va face, ele vor fi „retezate".

Mesajul Ministerului rus de Externe

„Rusia este indignată de recentele afirmaţii ale liderului român care a declarat că, dacă ar fi fost în locul mareşalului Antonescu, ar fi trimis de asemenea soldaţii români să participe la ofensiva lansată de Germania nazistă împotriva Uniunii Sovietice. Această declaraţie, cu atât mai mult cu cât a fost făcută în ziua de doliu profund cu ocazia comemorării celor 70 de ani de la începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, în care poporul nostru a pierdut 27 de milioane de cetăţeni, nu poate fi explicată nici de circumstanţele politice interne, nici cu trimitere la întrebările provocatoare ale jurnaliştilor. Este absolut evident că astfel de bravade neruşinate care justifică agresiunea fascistă şi profanează memoria milioanelor de victime ale nazimului sunt inadmisibile. Acest lucru trebuie să fie urmat de o reacţie adecvată din partea Europei civilizate".

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite