Motivele retragerii lui Călin Georgescu din viața politică: „Devenise un obstacol chiar pentru aliații săi ideologici”

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a anunțat luni 26 mai, că se retrage complet din viața politică și că nu dorește să ocupe vreo funcție publică sau să fondeze un partid. Doi politologi au explicat pentru „Adevărul” motivele retragerii lui Călin Georgescu.

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Analiștii politici consultați de „Adevărul” au analizat și posibilitatea unei reveniri a lui Călin Georgescu peste cinci ani, când vor fi din nou alegeri prezidențiale în România.

În opinia cunoscutului analist politic Cristian Pîrvulescu, retragerea lui Călin Georgescu din politică nu pare să fie rezultatul unei decizii spontane și nici exclusiv de ordin personal. Dimpotrivă, ea trebuie interpretată în contextul unei serii de factori conjuncturali – de la recalibrarea scenei politice de extremă dreapta până la posibile riscuri juridice și deteriorarea capitalului său simbolic.

„În primul rând, este important să observăm că Georgescu nu a reușit să transforme capitalul său ideologic într-un proiect politic viabil, în ciuda unei prezențe notabile în mediile alternative și a unui discurs construit pe o combinație de antioccidentalism, ecologie mistică și naționalism etnic radical. Retorica sa, deși aparent erudită, s-a îndepărtat de orizontul democratic și s-a apropiat de concepte fasciste incompatibile cu normele constituționale. Acest lucru l-a făcut inacceptabil nu doar pentru partidele mainstream, ci și pentru o parte din electoratul radical care a preferat o figură mai pragmatică, precum George Simion”, este de părere Cristian Pîrvulescu.

Cunoscutul analist politic este de părere și că, în al doilea rând, retragerea lui Călin Georgescu poate avea o componentă juridică importantă: „De-a lungul ultimilor luni, au apărut în spațiul public suspiciuni privind legături neclare cu anumite entități externe, inclusiv din zona rusă, dar și acuzații privind promovarea de idei extremiste, ceea ce, în actualul context geopolitic, care au atras atenția instituțiilor statului. Nu este exclus ca această retragere să fi fost recomandată, formal sau informal, în cadrul unor negocieri sau în schimbul unei "calmări a apelor". „Hibernarea” poate funcționa și ca o strategie de evitare ca dosar său penal să fie judecat și să ducă la o condamnare severă. În astfel de momente sensibile reducerea expunerii publice poate avea consecințe favorabile. De asemenea, nu putem ignora faptul că Georgescu devenise un obstacol chiar pentru aliații săi ideologici. În mod paradoxal, deși el a deschis un culoar ideologic, nu a fost acceptat ca lider legitim. O retragere voluntară îl menține într-o poziție simbolică și poate permite o eventuală reactivare ulterioară, atunci când conjunctura va fi mai favorabilă”.

„Este mai curând o formă de repliere strategică”

În ceea ce privește posibilitatea unei reveniri peste cinci ani, aceasta nu poate fi exclusă, după cum spune Cristian Pîrvulescu.

„Istoria politică ne arată că astfel de figuri revin adesea în perioade de criză, în calitate de „profeți marginalizați” sau de voci ale unui naționalism resentimentar. Dacă actualele partide nu vor reuși să ofere răspunsuri credibile, iar crizele socio-economice și geopolitice se vor adânci, atunci Georgescu poate redeveni atractiv pentru o parte a electoratului radicalizat, mai ales în mediile online, unde el nu a dispărut cu adevărat. Așadar, retragerea din politică nu echivalează cu dispariția din ecologia radicală a discursului public. Este, mai curând, o formă de repliere strategică – cu un potențial de reactivare în viitorul apropiat, în funcție de evoluția contextului politic și juridic”, adaugă Cristian Pîrvulescu.

Pentru analistul politic George Jiglău, anunțul retragerii lui Călin Georgescu a fost unul neașteptat.

„Domnul Georgescu a acționat mânat de niște interese foarte concrete, folosindu-se de combinații cu tot felul de persoane aflate - și combinațiile, și persoanele - la granița legalității, interese care sunt ale lui, dar se suprapun și cu interese mai ample ale altor entități din țară și din afara țării. Nu întâmplător se aduna și dosarele la adresa lui. Intuitiv, cred că retragerea lui intempestivă ar putea avea legătură cu mersul acestor dosare, cu acumularea de dovezi la adresa activității lui. E posibil și să încerce să se retragă din prim-plan în așa fel încât să mai dilueze atenția opiniei publice, jurnaliștilor, chiar a procurorilor, de pe activitățile lui și ale apropiaților lui - mă refer inclusiv la toate acele organizații cu specific fascist despre care s-a aflat tot mai mult în ultimele luni și care cred că sunt oarecum deranjate de excesul de atenție negativă care a început să li se acorde. Ieșirea din scenă a domnului Georgescu e relativ ușor de făcut. Nu deține nici o funcție, nu e membru sau în conducerea vreunui partid, nu trebuie să urmeze vreo acțiune politică în urma acestui anunț”, precizează George Jiglău.

Acesta mai spune că rămâne de văzut dacă în calitate de „observator pasiv” Călin Georgescu va continua să posteze clipuri analitice/mobilizatoare pentru urmăritorii lui în perioada următoare: „În baza felului în care a formulat anunțul, nu ar trebui să îl mai regăsim printre candidați nici peste 5 ani, nici altă dată. Dar, având în vedere această modalitate greu de citit în care a acționat până acum, nu putem exclude posibilitatea să îl regăsim pe post de „salvator al neamului” oricând în viitor, în funcție și de felul în care vor merge dosarele lui”.

Cariera lui Călin Georgescu

În perioada 1986 – 1989, Călin Georgescu a fost inginer de îmbunătățiri funciare la Făgăraș.

Prima sa apropiere de politică a fost în 1991, când a președinte al asociației Tineretul Ecologist din România (TER) și a participat la conferințe împreună cu senatorul Marcian Bleahu de la Federația Ecologistă din România.

Călin Georgescu a ajuns în noiembrie 1991 la Ministerul Mediului fără să dea vreun concurs, fiind transferat de la Senat de către Marcian Bleahu, ajuns între timp ministru și cu care legase o prietenie în același an.

Conform CV-ului său, în perioada 1992-1994 a urmat stagii de formare și specializare în strategii de dezvoltare durabilă și politici de mediu, în Marea Britanie și Statele Unite, fără a da detalii clare în acest sens. Ulterior, timp de doi ani, Călin Georgescu a fost secretar general în Ministerul Mediului. Printre funcțiile deținute ulterior s-a numărat cele de Coordonator Național al Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă, proiect al Guvernului României, Director Executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă și raportor Special ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse toxice și periculoase asupra drepturilor omului (Geneva)

În perioada 2021 –2024, Călin Georgescu a fost lector la Centrul Universitar Pitești.

În 2020, Călin Georgescu a fost propus prim-ministru de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid ce tocmai intrase în Parlamentul României. În timpul crizei politice românești din 2021, care s-a soldat cu demiterea din funcție a Cabinetului Cîțu, același partid l-a propus din nou ca premier. În primăvara lui 2022, Călin Georgescu a fost numit președinte de onoare al AUR, funcție pe care a deținut-o pe scurt timp, plecând ulterior din partid.