Mizele și semnificațiile prezenței lui Iohannis în Parlamentul European ANALIZĂ

Șansele lui Klaus Iohannis la o funcție de top din arhitectura UE sunt greu de cuantificat, arată specialiștii, însă șeful statului a subliniat, în contextul discursului din Parlamentul European, că un est-european va trebui să aibă o poziție importantă, dinspre PNL fiind împinsă persoana președintelui. 

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

La cinci ani de când a fost în Parlamentul European pentru a ține un discurs despre Europa și necesitatea apărării statului de drept din România, în condițiile în care guvernele conduse din umbră de Liviu Dragnea erau într-un asalt asupra Justiției, Klaus Iohannis a venit în Legislativul de la Strasbourg pentru a-și prezenta viziunea despre Europa, exact într-o perioadă când sunt purtate discuții incipiente de culise despre noile funcții de top la nivelul UE, după alegerile din 9 iunie.

Iohannis a abordat numeroase subiecte, de la beneficiile proiectului european, atenția în pregătirea următoarelor alegeri pentru un Parlament European cu oameni cât mai responsabili, reforme, orientarea pro-europeană a României şi necesitatea extinderii UE.

Dacă la începutul discursului sala era aproape goală, fiind sub 100 de eurodeputați, în partea de concluzii, când șeful statului a optat pentru o exprimare liberă, Klaus Iohannis a fost aplaudat de o sală plină, mai ales când a avut remarca referitoare la faptul că nu este normal ca un singur stat să blocheze prin veto întreaga arhitectură europeană și când a sugerat că UE ar trebui să aibă o politică externă coordonată, nu „27 de politici externe”.

Văzut ca soluție de PPE

Potrivit informațiilor „Adevărul”, în continuare Iohannis e văzut, mai ales dinspre PNL și colegii lor populari, drept un potențial candidat la o funcție de top, în principal cea de președinte al Consiliului European, însă o variantă e și cea de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă a UE. De altfel, în luarea de cuvânt din PE, liberalul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a dat de înțeles că Iohannis nu-și va încheia cariera odată cu terminarea mandatului.

„Ca proeuropeni, vom continua să oferim soluții și să spunem oamenilor că extremismul nu este o soluție la provocările cu care ne confruntăm. Ca proeuropeni, trebuie să luăm o poziție, să apărăm Europa și să apărăm valorile europene. Asta este ceea ce susținem, ca majoritate proeuropeană, aici, în Parlamentul European. Este, de asemenea, ceea ce suntem pregătiți să obținem împreună cu dumneavoastră în următorii ani”, a punctat Mureșan.

Vrea funcție de top pentru estul Europei

Iohannis a evitat să spună dacă vrea să obțină o funcție europeană. „În ce mă privește pe mine, nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții, dar în ce privește a doua parte a întrebării, am o opinie foarte clară și îi mulțumesc doamnei Președinte că s-a exprimat foarte elegant”, a punctat Iohannis. În schimb, a ținut să vină cu precizări privind repararea unei „erori” față de cei din estul Europei.

„După părerea mea, ar fi inadmisibil ca nicio poziție să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea de est. Eu cred că în 2019 s-a greșit, toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, deci nu asta e discuția, din vechea Europă și este unul din motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta eroarea să nu se mai producă”, a completat Iohannis. De altfel, și Roberta Metsola, șefa PE, aflată lângă președintele României, a precizat că trebuie ca toată lumea să se simtă reprezentată la nivel de funcții de top. Inclusiv într-o discuție informală cu jurnaliștii, șeful statului a subliniat că „șansele sunt diferite de zero” în ceea ce privește posibilitatea ca România să poată obține o funcție foarte importantă.

În plenul Parlamentului European, majoritatea celor care au luat cuvântul au avut cuvinte de apreciere pentru Iohannis, inclusiv din rândul Grupului social-democraților, al Renew, dar și al Verzilor. Nici Cristian Terheș nu l-a luat la țintă pe Iohannis, ci a avut un discurs anti-șefa Comisiei Europene. Liderul delegației PPE din România, Rareș Bogdan, a avut o intervenție laudativă la adresa lui Iohannis: „Am avut privilegiul de a asculta, alături de dumneavoastră, analiza și viziunea unui adevărat om de Stat (...) Ați ascultat discursul unui om cu vocație europeană despre Europa”.

Ce spun specialiștii

„Adevărul” a vorbit cu mai mulți specialiști despre semnificațiile și mizele discursului lui Iohannis. „Este o ocazie pentru afirmarea unor chestiuni care sunt relevante pentru agenda europeană, coroborată cu cea a statului respectiv. Deci cred că din punctul ăsta de vedere este relevant că are loc un eveniment de genul acesta”, a afirmat politologul George Jiglău, subliniind că pentru „dimensiunea europeană” a șefului statului a contat.

„Un discurs bine livrat și un discurs civilizat în care a punctat câteva elemente-cheie de poziționare ale lui, nu neapărat pentru președinția Consiliului European, cât mai degrabă pentru un ministru de Externe al UE, poziție deținută în negocierea între familiile politice, de un social-democrat”, a subliniat, la rândul său, și analistul politic Radu Magdin.

Jiglău susține că nu sunt date clare privind șansele lui Iohannis la o funcție de top, dar România s-a comportat exemplar ca stat NATO și UE în ceea ce privește Ucraina. „Dacă ne uităm un pic la configurația politică din regiunea asta, sigur și Polonia a schimbat barca, însă România, cu Iohannis în frunte, este țara care a fost cam cel mai fără echivoc în mod clar loială discursului care vine din sânul UE, de la vârf, din partea occidentală. Mai toate celelalte țări au avut sincope sau încă le mai au”, a completat Jiglău, punctând că mesajele transmise despre reprezentarea estului Europei pot fi și cu bătaie lungă. „Este bine că se pune pe tapet și ideea aceasta de reprezentare a Flancului Estic, mai ales într-o perioadă care este complicată”, a mai concluzionat George Jiglău.

Pe de altă parte, Radu Magdin susține că e dificil pentru Iohannis să prindă o funcție de top. „PPE, familia lui politică, își dorește în primul rând președinția Comisiei și după cum s-a văzut astăzi, președintele face o pledoarie pentru una dintre pozițiile-cheie, ca aparținând unui estic. Noi susținem acest demers, ca țară. Problema lui Iohannis este că el acasă e văzut ca nelivrând pentru noi și nu a făcut o impresie în acțiunea sa externă, cel puțin ca percepție. În afara sălii Consiliului European, el nu a părut un mare european. În esență, deși mesajele președintelui sunt pozitive, faptul că nu a avut un apetit de comunicare și networking intracomunitar puternic în ultimii ani s-ar putea să nu-l ajute”, a conchis Magdin.