Legea privind administrarea porturilor, sesizată din nou la CCR de preşedintele Iohannis
0Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat din nou Curtea Constituțională a României cu privire la legea referitoare la administrarea porturilor şi a căilor navigabile.
Actul normativ vizează aprobarea OUG 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei 21/1996.
De asemenea, Legea implementează măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune privind transparenţa financiară a porturilor.
În sesizare se mai arată că Parlamentul a transmis, pe 7 noiembrie, actul normativ preşedintelui, în vederea promulgării, în urma reexaminării ca urmare a Deciziei CCR nr. 18/2023.
Istoricul legii
Anul trecut președintele României a solicitat reexaminarea legii de către Parlament, pentru următoarele considerente: „1. utilizarea unei terminologii neclare privind domeniile de studii necesare pentru selectarea membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare ale porturilor în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al statului și nevoia corelării acestora cu legislația în domeniu; 2. necesitatea menționării exprese a nivelului de studii solicitat în cadrul condițiilor de selecție; 3. absența unor norme tranzitorii care să reglementeze situația persoanelor aflate în funcțiile de conducere din administrațiile portuare”, mai arată sursa citată.
Șeful statului asubliniat că unica modificare operată de Parlament în procedura de reexaminare „a constat în reducerea duratei experienţei profesionale necesare pentru a fi selectat ca membru al organelor de conducere ale administraţiilor portuare, de la minimum 5 ani la minimum un an de experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice care desfăşoară activităţi specifice sectorului transport, logistic şi administrarea infrastructurii”.
În ianuarie 2023, şeful statului a formulat o sesizare de neconstituţionalitate, care a fost admisă în februarie de către judecătorii constituționali, legea fiind declrată neconstituțională. „În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că efectul constatării depășirii limitelor reexaminării reprezintă un aspect de neconstituționalitate extrinsecă a legii și are ca efect reluarea procedurii de dezbatere a cererii de reexaminare, în condițiile și în limitele fixate”, se mai arată în sesizarea transmisă de președinte.
Reluarea reexaminării legii. Ce spune președintele
Șeful statului a punctat în urma reexaminării că, „deși Parlamentul trebuia să își limiteze intervenția la cadrul trasat de cererea de reexaminare a Președintelui, acesta a efectuat modificări și completări care excedează acestor limite, adoptând legea criticată cu încălcarea art. 77 alin. (2) și art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție și a altor norme constituționale”.
„Noua redactare reflectă o concepție legislativă diferită, mult mai permisivă în ceea ce privește standardele de selecție pentru pozițiile menționate, care excedează sferei ideatice a dezbaterii pe care cererea de reexaminare ar fi trebuit să o declanșeze și care ar fi trebuit să rămână circumscrisă clarificării aspectelor menționate în conținutul ei (domeniul studiilor, nivelului acestora și introducerea unor norme tranzitorii), nicidecum să determine schimbarea sferei domeniilor în care trebuie probată experiența de minimum 5 ani”, arată sesizarea.
„O astfel de modificare reprezintă o soluţie complet nouă, care nu doar că depăşeşte limitele reexaminării, ci, prin gradul ridicat de generalitate, diluează orice standard de experienţă profesională necesară într-un domeniu relevant pentru conducerea administraţiilor portuare ale statului român”, a explicat președintele.
Preşedintele arată că standardele profesionale privind ocuparea funcţiilor din cadrul organelor de conducere ale administraţiilor portuare au fost succesiv diminuate, până la diluare.
Şeful statului menţionează că legea instituie o obligaţie în sarcina Ministerului Transporturilor de a demara procedura de selecţie pentru toţi membrii organelor de conducere de la toate administraţiile portuare în care infrastructura portuară aparţine statului. Cu toate acestea, stabileşte şi că membrii organelor de conducere ai administraţiilor portuare „selectaţi pe legislaţia actuală îşi vor exercita mandatul conform legislaţiei actuale, în cadrul administraţiilor unde nu au fost demarate proceduri".
Klaus Iohannis apreciază că norma este una neclară prin folosirea sintagmei „legislaţiei actuale".
„Într-o astfel de situaţie ambiguă de reglementare, în ipoteza intrării în vigoare a legii criticate, moment în care 'legislaţia actuală' va fi chiar legea nouă, în realitate, normele îşi pierd caracterul tranzitoriu. În consecinţă, nu vor exista norme tranzitorii pentru situaţia membrilor aflaţi în prezent în organele de conducere ale administraţiilor portuare, efect contrar celui, aparent, urmărit de legiuitor şi solicitat de preşedinte în cererea de reexaminare. O astfel de situaţie incertă este de natură să pună în discuţie securitatea raporturilor juridice şi însăşi funcţionarea administraţiilor portuare, cu implicaţii majore pentru statul român, inclusiv din perspectiva securităţii naţionale”, mai menţionează Iohannis.
Preşedintele apreciază că, prin modalitatea de legiferare, intervenţiile realizate de Parlament cu depăşirea limitelor reexaminării formulate şeful statului şi cu încălcarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, Legislativul şi-a încălcat obligaţiile constituţionale, legiferând cu încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16, art. 77 alin. (2) şi art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie.
Se încarcă comentariile...
