Legea graţierii, amânată din nou, după ce ministrul Justiţiei a făcut un pas în spate: „Nu e soluţia miracol“. Alina Gorghiu: Aţi vorbit de parcă aţi fi ministru liberal

Preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae. FOTO Inquam Photos

Senatorii jurişti au amânat pentru 11 aprilie dezbaterea proiectului privind Legea graţierii. Amânarea a venit chiar la propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în condiţiile în care Guvernul a iniţiat acest proiect legislativ. Printre amendamentele depuse la proiectul iniţial se numără şi cele depuse de senatorul PSD Şerban Nicolae, privind graţierea unor fapte de corupţie.

UPDATE Dezbaterea Legii graţierii a fost amânată. Senatorii au decis, în unanimitate, ca pe 11 decembrie să fie rediscutată propunerea legislativă.

UPDATE Tudorel Toader propune ca dezbaterea să fie amânată cu trei săptămâni, adică pe 11 aprilie să fie din nou reunită Comisia juridica a Senatului pentru a discuta Legea graţierii. Şerban Nicolae a subliniat că ar fi o amânare prea mare, din moment ce proiectul de lege ar trebui adoptat sau respins de Senat până pe 25 aprilie. În caz contrar, proiectul de lege ar fi adoptat tacit. 

UPDATE Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: Nu ştiu cât timp îmi alocaţi să vorbesc. Nu se graţiază infractorii se graţiază pedepsele aplicate de către instanţă pentru infracţiunile comise. Dvs nu puţi vb decât de o graţiere colectivă, pentru că graţierea individuală ţine de preşedintele ţării. Graţierea este o instituţie de drept penal consacrată în partea generală a Codului Penal. Nu e o instituţie decorativă care să completeze Codul penal, ci un instrument de politică penală. 

Graţierea poate fi acordată într-un moment de graţie socială sau poate veni într-un moment când are componentă de iertare, pe de altă parte de rezolvare a unei probleme socială. Acum, are dublă semnificaţie, de iertare de pedeapsă şi de rezolvare a unei probleme socială. 

Pedeapsa trebuie executată în niste condiţii, în nişte standarde, care să nu-i înfrângă demnitatea. Politica penală nu e nici liberală, nici PSD-istă, ci e o cerinţă obiectivă. Noi suntem datori cu măsuri egale. Mi-aş dori să găsiţi acea soluţie echilibrată, echitabilă. 

Graţierea, indiferent ce limite va avea, nu e soluţia miraculoasă şi nu va rezolva toate problemele. Mai sunt acele măsuri alternative care uneori sunt mai puţin costisitoare, au o eficienţă mai mare de reintegrare în familie, de reintegrare în societate. Politica penală e de interes naţional, nu e pentru azi sau mâine. Ea trebuie să se înscrie într-o strategie pe termen lung. 

Orice act normativ are două dimensiuni, direcţiuni de evaluare. Impactul aplicării măsurii şi impactul financiar. De aceea avem fundamentarea actului normativ. Sigur, veţi putea adopta un act normativ fără a spune impactul financiar, impact fără de care legea ar fi neconstituţională.

Lucrăm acum la un draft de măsuri complementare. Sigur ne încadrăm la perioada constituţională. Eu aş putea spune acum două-trei măsuri complementare, dar mai bine vă trimit direct. O să dezbatem public şi urmăm procedura parlamentară. 

UPDATE Alina Gorghiu: Noi am spus că în forma aceasta nu considerăm că rezolvă, în fond, problemele. În forma actuală e inoportună. Însă, dacă avem un pachet legislativ putem discuta. Grupul nostru nu susţine graţierea în forma propusă de iniţiator, nici în forma amendată.

UPDATE Şerban Nicolae: Mai există dubii în legătură cu utilitatea unei asemenea propuneri legislative? Dumneavoastră aţi spus că este o parte a unei soluţii. Guvernul a făcut propunerea legislativă, parlamentarii au făcut amendamente. Întreb ca să nu pară dorinţa unei persoane.

UPDATE Alina Gorghiu, senator PNL Domnule ministru, aţi vorbit de parcă aţi fi ministru liberal. Am reţinut că pregătiţi măsuri complementare la Legea graţierii şi aş fi interesată să-mi lămuriţi câteva întrebări. Aveţi un orizont de timp când o să aveţi un draft al pachetului legislativ? Avem capacitatea să ştim impactul acestui pachet? Problema e că nu de obicei nu prea ştim impactul bugetar.

UPDATE Şerban Nicolae, preşedintele Comisiei juridice: Aş fi vrut să facem o dezbatere cu caracter general. În legătură cu necesitatea lui, oportunitatea, baza de la care s-a plecat. Graţierea colectivă s-a mai dat, dar nu pe raţiunea supraaglomerării sau pe cazuri specifice. Eu am să propun colegilor din comisie amânarea dezbaterii. O să mă consult cu colegii dacă atunci când dăm votul  va mai fi nevoie să vă adresăm invitaţie dumneavoastră şi instituţiilor care ne-au fost partenere. La amendament o să vă rog să fiţi prezenţi.

UPDATE Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: Istoria acestui proiect de lege o ştim cu toţii din perspective diferite. Ea a născut opinii şi opinii. Probabil în continuare va genera luări de poziţii. Fiind la început (n.r.-de mandat), exprim această nedumerire şi vă pot spune că noi românii ne pricepem foarte bine la ce fac alţii.  Am văzut şi alte instituţii care îşi exprimă alte competenţe, altele decât au, de fapt. 

Problema pe care o discutăm e extrem de importantă. Soluţia e extrem de importantă. Dacă mă puneţi să pun în balanţă celeritatea rezolvării proiectului şi importanţa problemei care trebuie rezolvată, balanţa ar înclina spre rezolvarea problemei. La nivel de Guvern, noi exprimăm convingerea că proiectul de lege în forma iniţială sau forma amendată pe parcurs nu reprezintă soluţia miracol, minune care să rezolve problemele din pentitenciar. 

Graţierea rezolvă parţial problema. Noi pregătim în prezent alte variante, alte măsuri complementare graţierii.  Dacă ar fi după mine şi dacă apreciaţi, eu consider că s-ar fi utilă o amânare a dezbaterii, să venim din urmă cu celelalte măsuri complementare care ar rezolva problema penitenciarelor. Nu doar graţierea, nu doar iertarea. 

În forma iniţială a Guvernului, ne menţinem punctul de vedere, dar considerăm mai utilă amânarea pentru găsirea soluţiilor fondului problemei. Mâine la Bruxelles vorbesc de această problemă. Tot mâine mă văd şi cu comisarul european pe Justiţie.  

UPDATE Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ajuns. „Chiar mi-am dorit să vin. Am fost la şedinţa CSM, o şedinţă cu multe probleme pe ordinea de zi, apoi am fost şi la CSAT”, a spus Toader.

UPDATE Discutarea subiectului Legii graţierii întârzie deoarece este aşteptat şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

UPDATE A ajuns şi Alina Gorghiu. Daniel Fenechiu a fost înlocuit de Mario Oprea, liderul senatorilor liberali.

UPDATE A început şedinţa de la Comisia juridică, fiind mai întâi discutată situaţia lui Claudiu Manda, cel care a cerut un punct de vedere privind o posibilă stare de incompatibilitate. De la liberali este prezentă doar Nicoleta Pauliuc, lipsind Alina Gorghiu şi Daniel Fenechiu. 

În lipsa reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, Şerban Nicolae a cerut o scurtă pauză.

Proiectul Legii graţierii a figurat pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei juridice a Senatului din 7 martie, însă dezbaterile au fost amânate pentru două săptămâni, la propunerea preşedintelui comisiei, Şerban Nicolae. Social-democratul a explicat că nu e nicio grabă pentru dezbaterea legii graţierii deoarece termenul de adoptare tacită a actului normativ se împlineşte abia pe 25 aprilie. 

„Proiectul (privind graţierea – n.red.) să îl reluăm peste două săptămâni. Este un proiect la care s-au depus amendamente. Se graţiază pedepsele, nu persoanele, pedepse stabilite prin hotărâri definitive. Nu se exclude varianta în care nu se va finaliza acest proiect legislativ cu un raport de admitere”, le-a spus Şerban Nicolae colegilor din Comisia juridică a Senatului.

Senatorul PSD a depus un amendament la proiectul de lege privind graţierea prin care condamnaţii pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu pot fi graţiaţi. El a explicat că nu crede că „cei care sunt corupţi trebuie să stea trei într-un pat în condiţii de igrasie, de igienă precară”. Amendamentul a provocat controverse în spaţiul public, fiind criticat şi de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a spus că, dacă s-ar graţia faptele de corupţie, s-ar da un semnal total greşit în societate, el spunând că, în acest sens, contează pe „realismul şi buna credinţă a parlamentarilor“.

Amendamentul lui Şerban Nicolae nu a fost susţinut nici de liderul PSD, Liviu Dragnea. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, pe 13 martie, că a discutat cu senatorul social-democrat Şerban Nicolae, care i-a spus că îşi va retrage amendamentul pentru graţierea celor condamnaţi pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu.

Şerban Nicolae a confirmat, în aceeaşi zi, anunţul lui Dragnea, precizând că va retrage amendamentele controversate la Legea graţierii, prin care ar fi eliberate şi persoane condamnate pentru corupţie, însă a precizat că va face acest lucru abia după dezbaterile asupra proiectului, pentru ca invitaţii să nu fi venit "degeaba" la şedinţa comisiei.

„N-am niciun fel de ambiţie personală, n-am niciun fel de miză sau de interes. Eu am prezentat o justificare pentru aceste amendamente, am spus care sunt criteriile care m-au condus către o asemenea soluţie. N-am făcut un amendament pentru a graţia corupţii, cum s-a spus într-un mod pe care nu îl mai calific, că iar se simt unii jigniţi în spaţiul public, dar nu există niciun fel de ambiţie, deci, aşa cum i-am spus şi preşedintelui PSD, sunt dispus oricând să retrag aceste amendamente, mai ales că am văzut că sunt colegi care spun că nu susţin", a afirmat senatorul.

Ce alte amendamente controversate au fost depuse

Însă, pe lângă Şerban Nicolae, amendamente controversate au depus şi senatorii Csaszar Karoly Zsolt şi Tanczos Barna (UDMR). Aceştia ar vrea ca şi pedepsele pentru falsul în înscrisuri oficiale, falsul intelectual şi falsul informatic să fie graţiate. Mai mult, unul din ei, Tanczos Barna, a fost pus sub urmărire penală de DNA, în 2014, pentru fals intelectual.

La rândul său, senatorul PSD Liviu Brăiloiu propune să fie graţiaţi toţi cei care au peste 70 de ani. Cu adoptarea unei asemenea propuneri, omul de afaceri Dan Voiculescu sau fostul torţionar Alexandru Vişinescu ar putea fi eliberaţi. Tot Brăiloiu  propune graţierea în parte, cu 1/2, a pedepselor cu închisoare aplicate: femeilor însărcinate si persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. 

Amendamentul depus de Brăiloiu este susţinut şi de senatorii Csaszar Kroly Zsolt şi Tanczos Barna. Şi senatorul ALDE Ionuţ Sibinescu a depus un amendament prin care propune să nu se mai dea graţiere pentru corupţi dacă ei nu plătesc prejudiciile, respectiv atunci când nu returnează prejuciul din rea-credinţă.