Klaus Iohannis ezită să treacă Prutul a doua oară

A doua vizită a preşedintelui Klaus Iohannis în Republica Moldova stă sub semnul întrebării, după ce coaliţia de guvernare proeuropeană este foarte aproape de a bate palma cu Partidul Comunist, condus de Vladimir Voronin

Preşedintele Klaus Iohannis are trecută în agenda oficială o vizită în Republica Moldova în data de 22 ianuarie. Însă ceea ce se dorea a fi o vizită cu caracter simbolic - girarea unui guvern proeuropean – este foarte aproape să se transforme într-o amânare pe termen nelimitat.

Potrivit secretarului general al Aparatului Preşedinţiei de la Chişinău, Ion Păduraru, Iohannis şi-a amânat vizita pentru că liderii partidelor cu orientare europeană din Basarabia nu au reuşit să formeze o coaliţie de guvernare. „Acum nu există structurile necesare care pot face ca un dialog să fie eficient. Şi pentru a menţine gradul de importanţă al vizitei s-a decis amânarea acesteia. Probabil, vizita preşedintelui României va avea loc în prima decadă a lunii februarie“, a declarat Păduraru, vineri, pentru site-ul moldovenesc deschide.md.

Declaraţia lui Păduraru a fost destul de surprinzătoare, în condiţiile în care a fost făcută vineri, exact în ziua în care preşedintele Klaus Iohannis a revenit în ţară după o vizită de două zile la Bruxelles, în care s-a întâlnit cu liderii Europei. Despre deplasarea lui Iohannis la Chişinău s-a vorbit, aproape la nivel de detaliu, chiar în timpul zborului către Bruxelles, astfel încât vizita la Chişinău părea bătută în cuie.

Gâlceavă la Chişinău
Ce s-a întâmplat între timp? Cele trei partide pro-occidentale din Republica Moldova nu au reuşit să ajungă la o înţelegere pentru a forma Guvernul.  Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), partidul condus de Vlad Filat, cel mai mare partid de dreapta din Basarabia, şi Partidul Democrat din Moldova (PDM), condus de Marian Lupu, sunt departe de a ajunge la o înţelegere cu Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă. Astfel, la Chişinău se vorbeşte intens că Filat şi Lupu au bătut palma cu comuniştii lui Vladimir Vornin, care nu ar intra efectiv la guvernare, dar ar susţine un Executiv proeuropean PDLM-PDM în Parlament, în schimbul câtorva funcţii de rang secund în administraţia moldovenească.

„Spectrul venirii la putere a comuniştilor şi riscul ca Iohannis, sosit în vizită la Chişinău, să fie nevoit să dea mâna cu Vladimir Voronin, liderul comunist proaspăt vopsit în «European», a dus la decizia de anulare a vizitei. Prezenţa PCRM în coaliţia de la Chişinău ar răci foarte tare relaţiile dintre România şi Republica Moldova“, scrie site-ul deschide.md.

Sâmbătă, după ce a ieşit de la ultima rundă de negocieri cu liberalii, soldată cu un ultim eşec, liderul PLDM, Vlad Filat, a fost întrebat despre negocierile paralele pe care le poartă cu comuniştii. Răspunsul a avut două tăişuri. Pe de o parte, Filat a susţinut că formaţiunea sa nu va face cu PCRM „nici coaliţie, nici alianţă“, însă, pe de altă parte, a catalogat discuţiile cu Voronin drept  „încercări de a se ajunge la un consens privind votarea conducerii Parlamentului şi Guvernului“. De partea cealaltă, Mihai Ghimpu, liderul liberalilor, a susţinut că formaţiunea sa - singura din Republica Moldova care susţine vădit unirea cu România – a propus mai multe variante pentru deblocarea negocierilor, însă „PLDM şi PD nu acceptă niciuna“. Potrivit lui Ghimpu, „alianţa cu PCRM e decisă demult“.

Surse de la Palatul Cotroceni au confirmat, pentru „Adevărul“, că Iohannis ezită să meargă la Chişinău pe motiv că în coaliţia de guvernare ar putea fi cooptat PCR, însă şeful statului nu a luat deocamdată o decizie fermă. „Luni dimineaţă vom avea o imagine de ansamblu privind situaţia din Republica Moldova şi vom decide“, au declarat surse prezidenţiale. Klaus Iohannis a vizitat Republica Moldova, în calitate de preşedinte ales al României, la sfârşitul lunii noiembrie, cu două zile înainte de scrutinul parlamentar programat peste Prut. „Am speranţa că cei cu drept de vot vor opta pentru un viitor proeuropean“, spunea atunci Iohannis, într-o conferinţă de presă comună cu Vlad Filat.

Calcule politice

Alegerile parlamentare din Republica Moldova au fost câştigate de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, formaţiune desprinsă din Partidul Comunist condus de Vladimir Voronin. Din totalul celor 101 locuri în Parlamentul de la Chişinău,  PSRM a obţinut 25 de mandate, fiind urmat de PLDM, cu 24 de mandate. Pe locul trei au ieşit comuniştii (21 de mandate), urmaţi de PDM ( 19 mandate) şi liberalii lui Ghimpu cu 12 mandate parlamentare. Astfel, partidele proeuropene PLDM- PDM-PL strâng o majoritate de 55 de mandate. Dacă s-ar alia cu Vladimir Voronin, alianţa PLDM-PDM-PCM ar aduna 64 de voturi în Parlament, o majoritate mult mai liniştitoare, care, în plus are un alt mare avantaj: poate impune un nou preşedinte. Constituţia din Republica Moldova spune că şeful statului este ales de Parlament cu o majoritate de două treimi, adică cu 67 de voturi. Cum alianţa PLDM-PDM-PCM numără 64 de voturi, racolarea a numai trei parlamentari de la PSRM sau PL ar fi, la fel ca şi la Bucureşti, doar o formalitate.

Ce spun specialiştii

Dan Dungaciu
Directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române

„Viţelul deştept“, între România şi Rusia

Vă mai amintiţi celebra formulă „viţelul deştept suge de la două vaci“ atribuită fostului preşedinte ucrainean Leonid Kucima şi asumată copios şi de fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin? Formula este expresia cea mai concisă a ambiguităţii „inteligente” a acestui spaţiu, a dorinţei de a fi şi cu Estul, şi cu Vestul, dar nici cu unul, nici cu altul până la capăt. PCRM nu a votat în Parlament pentru Acordul de Asociere, doar a ieşit din sală. Deci, dacă nu e împotrivă, nu e nici pro. A-l vinde acum ca pro-european şi a jubila că vine la guvernare e cel puţin hazardat.

Prin eliminarea PL de la guvernare şi cooptarea comuniştilor, Federaţia Rusă va obţine tot ce şi-a dorit, respectiv diminuarea reformelor pro-europene, scoaterea completă de pe agendă a chestiunii NATO, garanţia – prin PCRM – că R. Moldova va balansa în continuare între Est şi Vest, siguranţa că nicio apropiere periculoasă de România nu se va produce. Polarizarea internă din R. Moldova se va radicaliza, iar bătălia cea mai mare se va da cu ocazia alegerilor pentru Primăria Chişinăului (iunie 2015), când Dorin Chirtoacă, vicepreşedintel PL, va fi singur împotriva tuturor. Chişinăul va fi ultima redută pe care „monstruoasa coaliţie“ va dori să o cucerească.

George Damian, activist civic

De ce nu mai merge Iohannis la Chişinău?

Buturuga mică în negocierea funcţiilor din cadrul coaliţiei aparent pro-vestice de la Chişinău, Partidul Liberal, este pe cale să răstoarne carul mare al oligarhilor Filat şi Plahotniuc. Condiţiile puse de liberali, care în campanie promovau şi aderarea la NATO pe lângă cea la UE, nu au fost pe placul partenerilor de la PLDM şi PD. Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă a anunţat că mărul discordiei l-ar reprezenta persoana viitorului procuror general, într-un stat măcinat de corupţie. Partidul lui Chirtoacă propunea în această funcţie un procuror din Uniunea Europeană, lucru care n-ar fi pe placul PD, care insistă că statul se cheamă Republica Moldova iar procurorul trebuie să fie.... moldovean.

Planul de rezolvare al presupuşilor europeni este de a crea un guvern minoritar, cu susţinerea parlamentară a comuniştilor. Ca o confirmare a faptului că Republica Moldova are cu totul şi cu totul alte principii de funcţionare decât un stat normal, singurele condiţii puse public de către comunişti erau unele anti-româneşti (sărbătorirea victoriei URSS în al doilea război mondial şi fortificarea statutului de neutralitate a Republicii Moldova). Mişcarea urmează a se face în două etape, prima fiind alegerea preşedintelui Parlamentului şi abia apoi a şefului executivului. Prima etapă ar fi urmat să aibă loc chiar înante de venirea lui Iohannis la Chişinău…