Iohannis îi răspunde lui Ponta: Acest premier nu va participa niciodată la Consiliul European. Suntem unici cu un prim-ministru trimis în judecată

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, la Palatul Cotroceni, înainte de plecarea la reuniunea Consiliului European, despre poziţia României în raport cu criza refugiaţilor, despre moţiunea de cenzuă depusă de PNL,  dar despre conflictul româno-maghiar.

Principalele declaraţii ale preşedintelui:

Voi participa în această seară la şedinţa informală a Consiliului European pentru a discuta chestiunea migraţiei. Se doreşte discutarea modalităţilor de prevenire, se doreşte să se discute cum pot fi ajutate ţările de unde vin refugiaţii, se doreşte să se discute ce se poate face pentru a ajuta taberele din Orientul Mijlociu pentru a preveni această migraţie. Voi reitera poziţia României pentru menţinerea unui raport echilibrat între solidaritate şi responsabilitate, lucrur pe care l-am spus şi la celelalte întâlniri.

A doua chestiune este legată de Consiliul JAI. Decizia de relocare a 120.000 de refugiaţi a fost adoptată. Conform acestei decizii, România ar urma să primească în jur de 2.400 de persoane, care se adaugă la persoanele care ar trebui să vină în România. Regretăm şi eu regret că această decizie, în loc să fie luată prin consens, s-a luat prin vot majoritar. Eu nu cred că impunerea cotelor obligatorii, printr-un vot majoritar, rezolvă această problemă. Această împărţire matematică nu ţine cont de o serie de factori importanţi.

Aseară, după ce s-a cunoscut acest rezultat, a început să apară tot felul de opinii. Ministrul de Interne a participat acolo cu un mandat perfect. Aceste cote obligatorii au fost refuzate die România din capul locului. Am susţinut poziţia României de participare voluntară la această acţiune. Parlamentul a fost informat şi pe calea normală de către consilierul de Afaceri Europene, dar şi de mine, în alocuţiunea de zilele trecute. Parlamentul nu dă mandate pe aceste chestiunii.

Această decizie care a fost luată ieri nu se va rediscuta în Consiliul European. Decizia a fost luată de către Consiliul JAI care este competent şi nu are nevoie de o revotare. Decizia este bună luată. Vom aştepta rezultatul acestot contestăti. Numărul de refugiaţi pe care trebuie să-i primească România nu este mare. Este vorba de o perioadă de un an, doi ani, în care reşalonat ar trebui să-i primim. Este bine să ne arătăm solidaritatea cu celelalte state membre. Poziţia noastră rămâne în continuare una de participare voluntară.

Voi pleca la New York. ONU sărbătoreşte 70 de ani de la înfiinţare. Sunt bucuros că pot să reprezint România în această situaţie. În afară de Adunarea ONU, au loc o serie de summituri importante, unde vor fi discutate chestiuni foarte importante. Eu voi participa la mai multe summituri. Voi participa la summitul pentru egalitate de gen.

Despre aderarea la Schengen

Dosarul Schengen nu va fi conexat de cel al migraţiei pentru că sunt două lucruri diferite. Nu vom discuta aderarea la Schengen cu această ocazie. România va primi 6.000 de euro pentru fiecare refugiat. Este important de ştiut că România nu este împotriva refugiaţilor şi a primirii oricăror refugiaţi. Am fost de acord să primim refugiaţi în acord cu limita noastră. Nu ni se pare oportun calculul matematic, care nu ţine cont de realităţile din fiecare stat membru. recomandarea mea către Guvern va fi să găsească căile cele mai bune şi sunt digure că se găsesc uşor.

Vor fi voci care vor dori să-şi exprime punctul de vedere legat de ce s-a întâmplat ieri. Şi eu îmi voi exprima nemuţumirea, însă problema care se va pune acolo nu este de a rediscuta această chestiune care a fost închisă formal asearăă, ci de a discuta soluţii mai profunde. Nu s-a discutat o selecţie a refugiaţilor. Procedura va trebui detaliată de către cei care se vor ocupa de chestiune. Există o propunere, să se stabilească un responsabil. Probabil se va discuta în această seară.

Dintre aceştia mulţi am considerat că numărul nu va fi prea mare pentru Admnistraţie românească. Cred că Guvernul va găsi soluţiile pentru a face demersuri de integrare.

Despre refuzul participării lui Ponta la Consiliul European

Nu doresc să comentez această chestiune. Mi se pare o abordare deplasată din partea prim-ministrului.

Despre moţiunea de cenzură depusă de PNL

Nu sunt implicat deloc în moţiunea de cenzură şi nici în felul în care se negociaă între partide. Ar fi un rezultat bun să treacă moţiunea de cenzură. Aştept ca cei care au în puterea lor să schimbe această situaţie, să o facă. Trecerea moţiunii ar fi un lucru bun pentru că astfel de moţiune ar rezolva o problemă foarte  mare a României. Suntem unici în sensul negativ cu un astfel de prim-ministru trimis în judecată.

Despre conflictul româno-maghiar

Cred că ar fi fost mai indicată o mai mare reţinere din ambele părţi. Nu se rezolvă ceva, ci se complică relaţiile între cele două ţări. Aşa cum s-a desfăşurat dialogul, a fost în afara cadrului diplomatic.

Despre aprobarea Parlamentului

Se referă la situaţia în care participă prim-ministrul României. Acest prim-ministru nu va participa niciodată la Consiliul European.

Şefii de stat şi de guvern ai UE se reunesc, astăzi, la Bruxelles, în cadrul unui summit european extraordinar pentru a dezbate planul de distribuire a încă 120.000 de refugiaţi adoptat de miniştri de Interne comunitari şi măsuri generale privind imigraţia. România va fi reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis.

Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat, în reuniunea de marţi, un sistem controversat propus de Comisia Europeană privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi, a anunţat Preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE. "Reprezentanţii statelor UE au aprobat marţi, la Bruxelles, cu o largă majoritate, o decizie de relocare a încă 120.000 de refugiaţi", anunţă preşedinţia luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene.

Principalii oponenţi au fost depăşiţi în sistemul cu majoritate calificată după ce Polonia a renunţat la obiecţii, relatează EUObserver.

România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii. Finlanda s-a abţinut de la vot.

Consiliul UE a aprobat marţi distribuirea în prima etapă, potrivit unor cote obligatorii, a 66.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în Italia şi Grecia. Uniunea Europeană va stabili ulterior, pe baza aceleiaşi formule, distribuirea a încă 54.000 de refugiaţi.

Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alţi 15.600 de extracomunitari aflaţi în Italia, România ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma să ajungă în România conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475. 

României îi revin alţi 2.362 de refugiaţi potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi.

Potrivit deciziei luate marţi seară, Franţa va primi 3.064 de imigranţi din Italia şi 9.898 din Grecia, în timp ce Germania 4.027 din Italia şi 13.009 din Grecia. Ungariei i-ar reveni 306 refugiaţi din Italia şi 988 din Grecia.

Alţi 54.000 de refugiaţi urmează să fie distribuiţi conform aceleiaşi formule după o propunere în acest sens făcută de Comisia Europeană şi aprobată de Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne.

Potrivit propunerii precedente a Comisiei Europene, care se referea la distribuirea a 40.000, respectiv a 120.000 de refugiaţi, România urma să primească în total 6.351 de refugiaţi. Este foarte probabil ca aceasta cifră să fie atinsă prin repartizarea restului de 54.000 de refugiaţi.

După votul în Consiliul JAI, Slovacia a anunţat că nu va aplica planul Uniunii Europene privind distribuirea imigranţilor conform cotelor obligatorii. "Cât timp voi fi prim-ministru, cotele obligatorii nu vor fi implementate pe teritoriul slovac", a declarat premierul Robert Fico.

La rândul său, Cehia va contesta la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) decizia Uniunii Europene de distribuire a imigranţilor pe baza unor cote obligatorii, anunţă Preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE.
 

"Niciun stat membru UE nu poate refuza o decizie aprobată cu majoritate. Însă au dreptul să o conteste, iar Cehia intenţionează să se adreseze Curţii Europene de justiţie", a declarat Jean Asselborn, ministrul luxemburghez de Externe.