INTERVIU Ana Maria Pătru, preşedintele AEP: Cetăţenii hotărâţi să voteze vor ajunge la urne, indiferent de vreme. Alegerile nu sunt organizate doar de AEP
0
Ana Maria Pătru, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), vorbeşte, într-un interviu pentru „Adevărul“, despre rolul instituţiei pe care o conduce în organizarea alegerilor parlamentare.
În prima parte a interviului pentru Adevărul, Ana Maria Pătru defineşte limitele puterii AEP în organizarea scrutinului, în raport cu alte instituţii, şi aminteşte de regulile pe care trebuie să le respecte candidaţii şi partidele în campania electorală dacă vor să-şi recupereze banii investiţi în propagandă. De asemenea, preşedintele AEP explică, pe îndelete, cum pot vota românii din ţară la alegerile parlamentare din decembrie, dar şi ce criterii trebuie să îndeplinească o simplă persoană care vrea să ajungă preşedintele unei comisii de votare. În cea de-a doua parte a interviului, care va fi publicată marţi, Ana Maria Pătru va vorbi, pe larg, despre scrutinul din diaspora, dar mai ales despre responsabilitatea instituţiilor care se ocupă de votul prin corespondenţă.
Adevărul: Guvernul a stabilit ca alegerile parlamentare să aibă loc în 11 decembrie. Credeţi că procesul electoral va fi afectat de vreme?
Ana Maria Pătru: În opinia mea, cetăţenii care sunt hotărâţi să-şi exercite dreptul de vot vor face tot posibilul să ajungă la urne, indiferent de vreme. În plus, nu este obligatoriu ca să avem vreme rea doar iarna şi nu neapărat începând cu luna decembrie. Intemperii sau temperaturi extreme pot fi şi în miezul verii, nimeni nu le poate previziona cu trei luni înainte.
Ce noutăţi aduce legislaţia electorală, comparativ cu alegerile precedente?
În primul rând, s-a schimbat sistemul de vot: s-a revenit la votul pe liste şi s-a renunţat la votul uninominal care a funcţionat la ultimele două rânduri de alegeri parlamentare. O noutate absolută introdusă de legislaţia electorală pentru alegerile parlamentare din acest an o reprezintă votul prin corespondenţă, opţiune de care beneficiază cetăţenii români din diaspora. Pentru prima dată la alegerile parlamentare va fi utilizat Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, care a trecut cu succces testul alegerilor locale din 5 iunie. De asemenea, vor fi utilizate şi alte două măsuri ale reformei electorale implementate la alegerile locale: desemnarea, preşedinţilor secţiilor de votare prin tragere la sorţi computerizată din rândul membrilor corpului experţilor electorali şi finanţareea campaniei electorale de la bugetul statului.
Unde pot vota românii din ţară la parlamentare? Vor exista liste suplimentare?
La alegerile parlamentare, regula este ca alegătorii să voteze la secţia de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa sau la orice secţie de votare din circumscripţia electorală pe raza căreia îşi au domiciliul sau reşedinţa. Aceştia din urmă vor fi înscrişi în liste electorale suplimentare. De asemenea, vor fi înscrişi pe liste suplimentare membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, personalul care asigură paza secţiei de votare şi cadidaţii, dar numai dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respective.
Deci dacă am, spre exemplu, buletin de Suceava, pot vota la orice secţie de votare de pe raza judeţului Suceava?
Da.
În afară de AEP, ce instituţii sunt implicate în procesul electoral? Preşedintele Klaus Iohannis a spus, la depunerea jurământului noului ministru de Interne, că nu Ministerul de Interne organizează alegerile, ci AEP.
Este o onoare pentru noi să auzim din ce în ce mai des că AEP organizează alegerile, pentru că, după noua legislaţie, AEP are mult mai multe atribuţii. Dar trebuie ştiut că procesul electoral nu poate fi organizat numai de o instituţie, aşa că repet, pentru nivelul de cunoaştere al cetăţenilor, că alegerile nu sunt organizate doar de AEP, ci de o serie de instituţii şi anume: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, mai nou Poşta Română şi, bineînţeles, sunt implicaţi instituţiile prefectului, primarii, preşedinţii consiliilor judeţene.
Ca să o luăm pe rând, Guvernul, în ansamblul său, stabileşte data alegerilor, calendarul electoral, alocă suma necesară cheltuielilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi atribuţiile fiecărei instituţii şi entităţi implicate în procesul electoral. Primarii, împreună cu prefecţii, asigură organizarea şi dotarea logistică a secţiilor de votare, iar Ministerul Afacerilor Interne asigură paza materialelor electorale şi a secţiilor de votare. Ministerul Afacerilor Externe asigură identificarea sediilor secţiilor de votare din străinătate şi dotarea logistică a acestora, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale împreună cu AEP asigură selecţia şi instruirea operatorilor de calculator din secţiile de votare. AEP coordonează activităţile autorităţilor locale privind secţiile de votare şi evidenţa alegătorilor, asigură selecţia, evaluarea şi instruirea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi verifică finanţarea campaniei electorale. Biroul Electoral Central asigură aplicarea şi interpretarea unitară a legii electorale. Şi, foarte important de ştiut, la alegerile parlamentare se constituie biroul electoral pentru Circumscripţia electorală nr. 43 pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care, împreună cu MAE, gestionează procesul electoral pentru diaspora. În subordinea acestui birou vor funcţiona unul sau mai multe birouri electorale pentru votul prin corespondenţă, în funcţie de numărul de alegători înscrişi în Registrul electoral cu această opţiune.
La alegerile locale, adevărata campanie s-a dus în perioada de precampanie, iar în cele 30 de zile rezervate prin lege campaniei electorale a fost linişte, întrucât candidaţii s-au plâns că legea este prea restrictivă. Deci ce au voie să facă partidele şi candidaţii în precampanie şi ce au voie să facă în campanie?
Publicitatea politică pe care o desfăşoară partidele în perioada premergătoare campaniei electorale nu intră în sfera atribuţiilor AEP. Ceea ce putem face noi şi ceea ce trebuie să facem în această perioadă este să verificăm legalitatea surselor de finanţare, pentru că acest tip de promovare politică nu este reglementat de legislaţia electorală, ci de actele normative din domeniul publicităţii. Competitorii electorali trebuie să ştie că restricţiile din campania electorală pentru alegerile locale rămân valabile şi în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Prin urmare, fără bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule, vehicule inscripţionate cu sloganuri de campanile, vehicule care difuzează material audio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc.
Se mai rambursează cheltuielile de campanie şi la parlamentare?
Da.
Apropo de rambursări, partidele şi-au primit banii cheltuiţi în campania de la locale, aţi finalizat controalele? Călin Popescu Tăriceanu a criticat deja AEP pentru că nu a rambursat cheltuielile.
La acest moment, controalele sunt în procedura de validare a documentelor depuse în vederea rambursării, în sensul în care toate aceste documente au fost analizate şi se află în faza de corectare a unor erori materiale sau a unor neconcordanţe. În ceea ce priveşte rambursarea efectivă a sumelor de bani cheltuite de candidaţi, aceasta va avea loc în perioada următoare, în funcţie de clarificările pe care le vor aduce mandatarii coordonatori şi de termenul în care ne vor furniza informaţiile solicitate de noi. Avem în vedere ca rambursarea să fie făcută concomitent pentru toţi competitorii electorali. Vreau să se ştie că rolul nostru este să rambursăm competitorilor electorali cât mai multe cheltuieli şi de aceea solicităm în continuare documente justificative, care poate au fost omise din neatenţie sau din neînţelegerea corectă a legii.
În timpul verificărilor efectuate, aţi descoperit nereguli?
Pot să vă spun că nu am simţit intenţii de încălcare a legii, dar am constat o înţelegere diferită a prevederilor acesteia din partea competitorilor electorali.
La alegerile locale a fost o problemă cu experţii electorali, care nu şi-au primit banii la timp. Tot aşa greu vor fi plătiţi şi la alegerile parlamentare? Cine îi plăteşte, de fapt, AEP sau MAI?
Indemnizaţiile pentru experţii electorali şi operatorii de calculator sunt plătite din bugetul MAI prin intermediul instituţiilor prefectului. La alegerile locale au fost, într-adevăr, situaţii în care plăţile au întârziat, dar am convingerea că prefecţii vor organiza mai eficient această operaţiune şi nu vor mai fi probleme. În plus, acum există şi opţiunea ca indemnizaţiile să poată fi virate direct în contul bancar beneficiarilor, dacă aceştia solicită acest lucru.
Ce sumă primeşte un expert pentru o zi la alegeri?
La propunerea noastră, a AEP, s-a majorat indemnizaţia pentru expertul electoral şi pentru operatorul de calculator al secţiei de votare de la 85 de lei pe zi la 150 de lei pe zi. În cazul experţilor electorali şi opertorilor de calculator de la secţiile de votare din străinătate, mărirea va fi şi mai mare, ei primind în afara indemnizaţiei de bază şi un supliment de 150 de lei. Reiterez faptul că aceste majorări sunt pe deplin meritate, dat fiind efortul deosebit pe care îl depun experţii electorali şi operatorii de calculator în perioada alegerilor.
Ce trebuie să facă o persoană pentru a deveni expert electoral - preşedinte sau vicepreşedintele unei secţii de vot?
În primul rând, să intre pe site-ul nostru www.roaep.ro la secţiunea specială „Corpul experţilor electorali”, unde va găsi toate informaţiile şi de unde poate descărca cererea tipizată. Dacă a mai fost preşedinte al biroului electoral al unei secţii de votare sau locţiitor al acestuia, va avea nevoie doar de un aviz al AEP. Pentru aceasta, trebuie să depună o cerere scrisă la primari sau prefecţi, ori la Autoritatea Electorală Permanentă, însoţită de o copie a actului de identitate şi a documentului care atestă studiile absolvite, medii sau superioare. Cei care nu au mai deţinut aceste funcţii trebuie să facă cereri de admitere în Corpul experţilor electorali pe bază de examen. Examenul constă într-un test grilă care verifică cunoştinţele de legislaţie electorală, practic chestiuni de bun simţ pe care trebuie să le cunoască orice preşedinte al unui birou electoral al secţiei de votare.
Se încarcă comentariile...
