Influența României în UE, în joc la următoarele alegeri europarlamentare. Rolul delegațiilor politice puternice | ANALIZĂ
0Trimiterea în noul Parlament European a unui număr mare de eurodeputați din principalele familii politice europene este un element care va cântări foarte mult în influența pe care România o va avea în următorii ani la nivelul UE.
Aproape ignorate de o bună parte a populației, în condițiile în care doar 4,7% dintre români consideră că scrutinul pentru Parlamentul European e printre cele mai importante, conform ultimului sondaj INSCOP, alegerile pentru legislativul de la Bruxelles au o relevanță sporită în jocurile politice din UE. Pentru că în urma acestora, conform rezultatelor, are loc desenarea noii arhitecturi europene, atât Comisia Europeană (adică Executivul), dar și funcțiile de conducere din Parlamentul European.
Surse politice au precizat pentru „Adevărul” că numărul de europarlamentari ai României din cele mai puternice familii politice, adică Partidul Popular European și Partidul Socialist European, reprezintă un prim element care va conta în cuvântul pe care îl au eurodeputații români la Bruxelles și Strasbourg. În noul legislativ, numărul eurodeputaților va crește de la 705 la 720. România nu va primi niciun eurodeputat în plus, primind deja încă unul (și astfel a ajuns la 33 de europarlamentari) după ieșirea Marii Britanii din UE.
România are în prezent, dar va avea și în noua legislatură, a șasea cea mai numeroasă delegație de eurodeputați, după Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia. În cazul Partidului Popular European, din care fac parte PNL (10 eurodeputați), PMP (2) și UDMR (2), românii au a treia delegație ca mărime, după nemți și polonezi. Într-un scenariu optimist, cei din PPE vor avea 12-13 eurodeputați, în cazul în care și UDMR face pragul. Însă într-un scenariu negativ, numărul eurodeputaților ar scădea la 10 sau chiar 9. Cu toate acestea, „șansa” popularilor români e că și în alte țări mari, cum este cazul Franței (unde pe val e partidul lui Marine le Pen) sau Italiei (unde partidele lui Meloni și Salvini rupă din mandatele popularilor), cei din familia lor politică să obțină spre zece mandate. Deci vor rămâne printre primele familii politice.
PSD ar putea crește
La socialiști, românii au 10 europarlamentari în prezent (9 din PSD și unul de la Pro România), delegația română fiind depășită doar de Spania, Italia și Germania. Potrivit calculelor din PSD, numărul mandatelor ar putea merge până la 12, rămânând în continuare influenți și chiar putând avansa în top 3 la nivelul PES.
Surse politice au precizat că problema mandatelor pentru cei care sunt fie în grupul conservatorilor (ECR), fie ID (Identitate și Democrație), este că aceștia sunt izolați și nu participă la absolut nicio negociere politică. Exact între cele două grupuri pendulează AUR. În schimb, prin forța grupurilor lor, dar și a propriilor calități, unii eurodeputați români au avut de gestionat bugetul UE (Siegfied Mureșan pentru 2024, iar Victor Negrescu urmează pentru 2025) sau Mecanismul de Redresare și Reziliență (Siegfried Mureșan și Dragoș Pâslaru au fost coraportori).
Al doilea factor de influență la nivelul UE e reprezentant de oamenii de la vârful statului: președinte și premier. Iar în acest caz contează mult vechimea în funcție, ceea ce în negocierea următoarei Comisii va fi un atu pentru România, având cel mai longeviv șef de stat, dar pe parcurs aceasta va fi diminuată, pentru că Iohannis pleacă din funcție la final de an. Surse din PE au precizat pentru „Adevărul” că oricât de mică e țara, vechimea mandatului e importantă, pentru că de-a lungul anilor au fost fel de fel de compromisuri și înțelegeri la care un lider a luat parte, iar la rândul său acesta poate solicita lucruri în favoarea familiei sale.
În cazul lui Ciolacu, deși e președinte PSD de patru ani, mandatul de premier e de mai puțin de un an. Prin urmare, atât în cazul PSD, cât și al PNL vor conta mult oamenii de legătură la nivelul european în următorii ani, adică persoane ca Siegfried Mureșan (un apropiat al lui Manfred Weber, șeful PPE, și fost apropiat al lui Joseph Daul) și Victor Negrescu, eurodeputat având relații bune mai ales cu socialiștii spanioli și germani, adică grupurile care contează mult la nivel european.
Cădere în gol a Renew Europe
O altă familie proeuropeană puternică este Renew Europe, a treia ca mărime în PE și parte a negocierilor importante la nivelul UE, dar acum în pierdere de viteză. În ceea ce privește Renew, românii au avut, de asemenea, o delegație consistentă. Cu nouă aleși, la început românii au avut a doua delegație ca mărime, după francezi (cu 24 de mandate, din care 11 fiind ale formațiunii lui Macron, de unde este și lidera de grup, Valerie Hayer, recent pusă după ce Stephane Sejourne a plecat ministru), inițial lider al grupului fiind Dacian Cioloș.
În prezent, șansele de a prinde Parlamentul pentru REPER, formațiune care are cinci europarlamentari (Ramona Strugariu, Dragoș Pâslaru, Dacian Cioloș, Dragoș Tudorache și Alin Mituță), sunt foarte mici, în condițiile în care partidul e la 1-2%. Formațiunea condusă de copreședinții Strugariu și Pâslaru s-a decis cu doar patru luni înainte de alegeri că e dispusă la o alianță, însă porțile sunt închise, atât în zona Puterii, unde și așa la PNL este o aglomerație mare de candidați pentru locuri, cât și în zona Opoziției, adică Alianța Dreapta Unită, unde punțile sunt distruse din momentul în care foștii colegi au rupt USR, în 2022. USR mai are acum un singur parlamentar, iar cele mai optimiste așteptări sunt că Alianța Dreapta Unită va lua 8 mandate, însă doar 6 vor fi ale partidului condus de Cătălin Drulă, iar celelalte ale lui Eugen Tomac (PMP/PPE) și Violeta Alexandru (din Forța Dreptei, fără afiliere la o familie politică). În schimb, varianta realistă este obținerea a șase mandate (din care 4 ale USR).
Se încarcă comentariile...
