Comasarea alegerilor, împinsă și dinspre Parlamentul European. Șanse mari de consens în Coaliție
0Comasarea alegerilor europarlamentare cu localele nu se lovește de nicio piedică la nivel european, fiind chiar încurajate deciziile privind creșterea prezenței la urne. La nivel de Coaliție, joi ar putea exista o decizie clară.
Subiectul fierbinte al comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale este de interes și la nivel european, în condițiile în care mai multe state lipesc de scrutinul pentru Parlamentul European (PE) diferite alte tipuri de alegeri. Iar la nivel de Coaliție, care în România are majoritatea clară pentru a pregăti terenul, pare că planetele se aliniază pentru o decizie favorabilă.
„Practica comasării alegerilor e o practică uzuală în statele membre ale UE. Pe 9 iunie, când vor avea loc alegeri europarlamentare, vor avea loc alegeri locale într-o serie de state membre ale UE. Vor avea loc alegeri locale într-o parte din landurile Germaniei, într-o parte din regiunile Italiei, vor avea loc alegeri locale în Irlanda, în Malta și în Ungaria. Și alegeri regionale și federale în Belgia. Deci, comasarea alegerilor nu este un lucru văzut negativ la nivel european“, a explicat Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și vicepreședinte al PPE, într-o discuție cu jurnaliștii români. Reprezentantul liberalilor a subliniat că dinspre Parlamentul European există o încurajare privind măsurile care să crească prezența la vot. „Parlamentul European depune eforturi semnificative pentru creșterea ratei de participare la europarlamentare, iar comasarea este un lucru bun în acest sens. O decizie de schimbare a legislației electorale cu puțin timp înainte de alegeri ar fi fost evident văzută cu ochi critici de instituțiile abilitate, dar nu e cazul. Singurul lucru care se întâmplă e că se restabilește data alegerilor“, a completat Siegfried Mureșan.
Buda: Nu există niciun impediment legal
„Din punct de vedere legal, nu există niciun impediment ca aceste alegeri să nu poată fi comasate. Ca să fie foarte clar. Oricum, trebuie să umblăm la Codul Administrativ. Mai mult, în România au mai fost concomitent alegeri și referendum. Decizia e eminamente politică“, a precizat Daniel Buda, pentru „Adevărul“, explicând că în 2009 a fost referendum odată cu europarlamentarele, pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, iar în 2019 – referendumul pe Justiție. Eurodeputatul a subliniat că și decizia trebuie luată în viitoarele două săptămâni, pentru că în caz contrar apar probleme privind încadrarea cu termenele legale. De exemplu, potrivit calculelor „Adevărul“, hotărârea de guvern finală pentru organizarea de alegeri pe 9 iunie, odată cu europarlamentarele, trebuie dată cel târziu până pe 25 martie, dar până atunci trebuie făcute modificările definitive la Codul Administrativ.
Și eurodeputatul PSD Victor Negrescu a venit cu argumente favorabile pentru comasarea unui rând de alegeri, cum e cazul europarlamentarelor cu localele. „De regulă, alegerile locale cresc participarea la vot. Automat va crește și participarea la vot pentru Parlamentul European. Ce e important pentru noi e să avem o campanie specifică pentru PE, să explicăm care e miza alegerilor europene și care e impactul asupra cetățenilor“, a afirmat Victor Negrescu, întrebat de ziarul „Adevărul“.
Test și pentru extremiștii din România
De asemenea, social-democratul a precizat că nu sunt probleme în ceea ce privește modul cum e perceput subiectul la Bruxelles și Strasbourg. „Din perspectivă europeană nu există nicio problemă cu această comasare, atât timp cât se face o campanie pentru PE, care e diferită de cea pentru locale“, a subliniat Negrescu. Chestionat dacă o comasare nu ar dezavantaja anumite partide, fără reprezentare locală, eurodeputatul a punctat că demersul e unul pozitiv, nu negativ: „Eu cred că o astfel de decizie trebuie luată în cheie pozitivă: de ce o luăm? Dacă vrem să le comasăm, trebuie să le explicăm românilor de ce o facem. Și singura explicație logică e să spunem că prin comasare eficientizăm cheltuieli și creștem participarea la vot, practic crescând reprezentativitatea celor aleși. Legitimitatea democratică. Și cred că extremiștii din România nu sunt, în opinia mea, reprezentanții cei mai buni pe care poate să-i aibă țara noastră. Dacă vom avea participare mai mare la vot, cred că vom afla că, de fapt, aceștia, în ciuda sondajelor de opinie, nu sunt reprezentativi pentru români“.
Potrivit informațiilor „Adevărul“ din Coaliție, subiectul ar urma să fie tranșat joia aceasta, când vor fi puse pe masă toate scenariile, adică variantele de comasare, dar şi deschiderea de negocieri pentru un acord privind funcțiile de top în anii următori, dar unde discuțiile sunt și mai complicate, pentru că niciunul din partide nu vrea să cedeze în favoarea candidatura la prezențiale cu un proiect și persoană comună.
Românii, împărțiți pe tema organizării de alegeri împreună
Ultimul sondaj al INSCOP, la comanda agenției de presă News, arată că 49,4% dintre cei chestionați ar prefera ca alegerile să fie „organizate fiecare separat, să nu se amestece între ele“, în timp ce 46,6% sunt de părere că ar trebui ca unele să fie organizate simultan, iar 4% au refuzat să răspundă sau nu au avut o opinie. „Alegerile prezidențiale sunt privite de populație drept cele mai importante dintre cele patru scrutine care vor fi organizate în 2024, motiv pentru care competiția prezidențială va influența puternic dinamica electorală pentru celelalte scrutine“, explică Remus Ștefureac, directorul INSCOP. De altfel, întrebați care sunt, pentru ei, cele mai importante alegeri care se vor organiza în 2024, 42,3% dintre respondenți indică alegerile prezidențiale, 20,4% – alegerile locale, 18,1% – alegerile parlamentare, iar 4,7% – alegerile pentru Parlamentul European. 11,9% spun că toate sunt la fel de importante, 1,8% – că niciuna nu este importantă, iar 0,8% nu știu sau nu răspund. Interesul pentru prezidențiale este relevat și prin prezența mare la vot de-a lungul celor peste trei decenii de regim postdecembrist.
Se încarcă comentariile...
