În timp ce CCR limitează accesul la averi, un fost șef ANI recunoaște rolul presei în sute de cazuri
0Decizia CCR care anulează principiul transparenței declarațiilor de avere depuse de către persoanele aflate în serviciul public va produce efecte „imediate și profunde”, avertizează un fost director al Agenției Naționale de Integritate. Va afecta inclusiv procesele aflate pe rol deschise de către Agenția Națională de Integritate și, mai grav, are potențial să afecteze însăși credibilitatea României în plan extern, este de părere Horia Georgescu, fost director al ANI.
Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale două articole din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Unul dintre acestea, acum declarat neconstituțional, prevede că declarațiile de avere trebuie să includă și bunurile și veniturile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, iar cel de-al doilea se referă la obligația Agenției Naționale de Integritate de a publica declarațiile de avere și de interese pe site-ul său oficial. Ce a decis CCR joi, 29 mai 2025, este definitiv și obligatoriu și se va aplica doar declarațiilor de avere depuse după publicarea hotărârii CCR în Monitorul Oficial.
În fapt vor exista însă efecte și asupra declarațiilor de avere deja publicate și care fac obiectul unor procese pe rol, a semnalat Horia Georgescu, fost director al ANI. Mai mult, gravitatea situației depășește planul juridic, fiind vorba, apreciază Georgescu, „despre credibilitatea internațională a României într-un moment marcat de incertitudine geopolitică și fragilitate politică internă”.
„După sincopele majore înregistrate în relația cu partenerul strategic, România riscă să-și piardă încrederea și în fața Uniunii Europene, exact în etapa în care părea să-și consolideze statutul de stat membru matur și predictibil. Aderarea la OCDE, unde ANI a fost prezentată ca model instituțional, este serios vulnerabilizată. Totodată, negocierea și implementarea PNRR — condiționată de angajamente clare privind buna guvernanță și integritatea publică — este afectată. Impactul strategic este major, iar consecințele, greu de cuantificat în acest moment”, avertizează cel care a condus ANI timp de opt ani.
„Se deschide o breșă majoră în arhitectura națională de protejare a integrității funcției publice”
„Două aspecte esențiale trebuie subliniate în legătură cu decizia pronunțată ieri de Curtea Constituțională a României (CCR):
1. Deși aplicabilitatea deciziei este, formal, limitată la viitor, efectele sale practice sunt imediate și profunde. Dosarele în curs, inclusiv cele aflate pe rolul instanțelor cu obiectul verificării averii, vor fi grav afectate. Mecanismul central utilizat până acum — analiza comparativă între venituri și cheltuieli — devine, în fapt, inutilizabil. Eliminarea obligației de declarare exhaustivă a patrimoniului deținut împreună cu familia și excluderea din evaluare a membrilor de familie (soț/soție, copii aflați în întreținere) golesc procedura de conținut și eficiență.
2. În consecință, Agenția Națională de Integritate nu va mai putea solicita documente și informații despre aceste persoane, ceea ce reduce drastic capacitatea instituțională de investigație. Dacă și până acum procedura de control al averii prezenta deficiențe structurale, în urma acestei decizii devine, practic, inoperabilă. Se deschide astfel o breșă majoră în arhitectura națională de protejare a integrității funcției publice”, este semnalul fostului director al ANI.
Georgescu a explicat pentru „Adevărul” că deși din punct de vedere formal deciziile Curții Constituționale se aplică doar pentru viitor, această decizie poate afecta procesele aflate pe rol. „Problema este că din practică, din ce s-a întâmplat în trecutul Agenției Naționale de Integritate, deciziile Curții Constituționale pot fi relevante și în contextul prezent și trecut chiar. În sensul în care în dosarele aflate în verificare la Agenția Națională de Integritate și dosarele care se află pe rolul instanței, atâta timp cât decizia Curții Constituționale a statuat că persoanele în afara titularului nu mai fac subiectul declarației de avere, nu mai pot să iei în considerare un calcul exhaustiv al patrimoniului celui care declară. Și în felul acesta este o problemă de substanță pentru fiecare dosar care are ca obiect verificarea averii”, a declarat Horia Georgescu.
ANI a mai traversat, în 2010, o criză similară celei de acum, „însă atunci existau alternative juridice viabile și un sprijin politic solid pentru remediere. Astăzi, acest suport lipsește”, a mai semnalat fostul șef al ANI. „Conjunctura actuală am spus că este diferită. Atunci noi aveam un angajament pe care România și-l asumase când a devenit membru al Uniunii Europene prin tratat. Și aveam două lucruri care erau o prioritate națională: Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) cu una din condiționalități, numărul 2, Agenția Națională de Integritate, și al doilea era obiectivul de aderare la spațiul Schengen. Sprijinul politic atunci era mult mai larg în clasa politică românească ca să ne atingem aceste obiective. Am avut suportul politic, a fost suportul președintelui Traian Băsescu atunci, suportul Comisiei Europene, suportul extern care a intervenit imediat și a spus că nu este în regulă ce s-a întâmplat și trebuie corectat”, a explicat Georgescu.
Acum în schimb este afectat principiul de bază al funcționării agenției „și anume piatra de temelie, adică transparența declarațiilor de avere și de interes”.
Întoarcerea la situația din 1996
Decizia pronunțată de CCR este în fapt o întoarcere în timp, la situația de acum aproape 30 de ani când declarația de avere era un formular simplificat care era ținut la secret. „Adică nu putea să-l vadă nimeni, nu le-a verificat nimeni aceste declarații de avere. Ulterior, după ce ele au devenit publice, putea să le acceseze oricine. ONG-uri, justițiabili, cetățeni și jurnaliști de investigație. Au fost sute de cazuri în istoria Agenției Naționale de Integritate în care ne-am sesizat din materiale de presă. Ne-am autosesizat din presă. Au fost și sesizări punctuale adresate de jurnaliști sau justițiabili, dar tot din această perspectivă în care declarațiile sunt transparente și oricine le poate accesa”, a mai precizat Horia Georgescu pentru „Adevărul”.
În orele scurse de la comunicarea deciziei CCR problema anulării transparenței declarațiilor de avere a fost întoarsă pe toate fețele și s-a pus în discuție inclusiv eficiența ANI în cercetarea averilor. Mai mult, s-a scris despre necesitatea reformării acestei instituții. Fostul director spune însă că ANI și-a îndeplinit toate obiectivele de-a lungul timpului și, mai mult, este recunoscută ca model instituțional și ca sistem de integritate eficient. „A bifat toate rapoartele Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare și Verificare, aderarea la spațiu Schengen s-a înfăptuit, și atunci Agenția Națională de Integritate este prezentată la OCDE și la Banca Mondială ca un model instituțional. Acum eu nu zic că nu sunt necesare îmbunătățiri, dar trebuie niște îmbunătățiri legislative care să ajute la munca Agenției Naționale de Integritate, pentru că acest cadru instituțional a funcționat, a fost eficient și și-a atins rezultatele”, a subliniat Georgescu.
Tot în spațiul public s-a semnalat că atât ANI cât și ANAF ar avea nevoie de instrumente moderne pentru a putea să verifice eficient cele declarate de angajații din sistemul public.
„Asta este o chestiune de interconectare a bazelor de date și nu ține neapărat de Agenția Națională de Integritate, ține de Ministerul de Interne, ține de STS, ține de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Eu vă aduc în atenție că ANI operează un sistem extrem de eficient, care se numește PREVENT, care a dus la prevenirea tuturor conflictelor de interese din România în așa fel încât România să nu mai plătească penalități de circa 200 de milioane de euro care aveau această finalitate în anul 2012-2013”, a comentat Georgescu. ANI are la dispoziție, pe de altă parte, pentru verificarea declarațiilor de avere, posibilitatea să consulte anumite baze de date, dar acele baze de date nu sunt interconectate cu baza de date care conține declarațiile de avere și de interese.
„Există posibilitate ca cineva să transmită bunuri pe numele copiilor”
Horia Georgescu a explicat cum afectează faptul că în declarația de avere nu mai este obligatorie cuprinderea informațiilor despre bunurile deținute de către soț/soție și copii. Dacă și soțul/soția are la rândul său obligativitatea depunerii declarației de avere anumite informații mai pot fi verificate analizând ambele documente, însă faptul că nu mai este necesară mențiunea privind bunurile copiilor poate fi o problemă.
„Există posibilitate ca cineva să transmită bunuri pe numele copiilor. Și atunci, Agenția Națională de Integritate nu mai are niciun instrument pentru a putea verifica asta”, a precizat Georgescu. Acest inconvenient va fi extrem de greu de reglat chiar și printr-o nouă inițiativă legislativă, așa cum există deja propuneri în spațiul public, pentru că situația este diferită de cea din 2010.
„Acum este o chestiune de principii și nu văd unde s-ar putea interveni legislativ pentru a corecta acest lucru”, a conchis Georgescu.
Se încarcă comentariile...
